Raport // Top 5 discursuri nocive la adresa refugiaților ucraineni din R. Moldova, surse de răspândire și riscuri

De la declanșarea războiului în țara vecină, la adresa refugiaților ucraineni stabiliți în Republica Moldova s-au răspândit numeroase mesaje înșelătoare sau instigatoare la ură, inclusiv prin intermediul mass-mediei și rețelelor sociale, arată raportul „Riscuri pentru coeziunea comunitară între refugiații ucraineni și comunitățile gazdă”, făcut public de Fundația Internațională pentru Sisteme Electorale (IFES). Potrivit autorilor, aceste narațiuni alimentează resentimente,  promovează discriminarea și reduc coeziunea socială.   

Potrivit studiului, criza economică, inflația și creșterea șomajului au contribuit sporirea vulnerabilității populației din Moldova la mesajele negative. Multe discursuri compară situațiile ucrainenilor și moldovenilor, adesea punând în contrast percepția de bogăție a refugiaților și dificultățile cu care se confruntă moldovenii în vârstă, cei fără loc de muncă și cei cu dizabilități. Cei mai vulnerabili la acest tip de mesaje sunt moldovenii aflați în situații precare, șomerii și cei cu venituri limitate. Grupurile etnice și culturale care au o istorie apropiată Rusiei sunt, de asemenea, mai expuse la aceste mesaje, cum ar fi etnicii  găgăuzi și ruși din Moldova, văzuți ca fiind mai reticenți față de guvern și mai sceptici în legătură cu războiul din Ucraina.   

Cercetarea subliniază cinci cele mai populare mesaje, categoriile cele mai susceptibile de a le cădea pradă, mediile prin care au fost ori sunt distribuite, riscurile pe care le implică, dar și o serie de soluții menite să contracareze discursul de ură la adresa refugiaților ucraineni din Republica Moldova.  

„Ucrainenii sunt bogați, circulă cu mașini scumpe și își petrec timpul în malluri și cafenele în timp ce localnicii muncesc; sunt aici în vacanță – nu au nevoie de ajutor.”  

Narațiunea încearcă să invalideze experiența refugiaților și să submineze validitatea statutului lor de refugiat, precum și eligibilitatea pentru asistență. Sugestia că ucrainenii tratează situația de strămutare forțată ca pe o vacanță se leagă de teme conform cărora nu doresc să muncească și minimizează impactul creșterii costului vieții asupra ucrainenilor.  

Acest discurs s-a răspândit, au observat autorii studiului, prin secțiunile de comentarii ale postărilor online; pe platforme de socializare precum Facebook, Telegram, TikTok și Viber, în presa tradițională, dar și prin vorbă de la o persoană la alta.   

„Refugiații sunt susținuți financiar mai mult și primesc beneficii mai bune decât populația locală; ajutorul pentru refugiați vine în detrimentul populației locale: «Ar trebui să ajutăm săracii noștri, nu ucrainenii»”. 

Discursul pune în contrast situația populației vulnerabile a Moldovei, „săracii noștri”, cu cea a refugiaților ucraineni, considerându-i astfel pe refugiați ca străini care primesc sprijin în locul moldovenilor vulnerabili. Această narațiune este legată de mesajele antiguvernamentale care sugerează că guvernul ajută mai mult refugiații decât moldovenii. 

Potrivit participanților la studiu, această narațiune a fost în special diseminată prin posturi de televiziune care difuzează dezinformări rusești și informații despre război, cum ar fi TV6 și Orhei TV; la briefinguri și interviuri cu figuri politice pentru televiziunea și radioul în limba rusă; în cadrul protestelor antiguvernamentale și evenimentelor organizate de actori politici. De asemenea, mesajul s-a răspândit prin platforme de socializare precum canalele de Telegram (Ex: Eurasia Daily), OK.ru, VK.ru, Facebook și influenceri ruși.  

„Refugiații sunt nerecunoscători, au așteptări și cerințe ridicate pentru sprijin și adăpost, abuzează de ospitalitate; lasă apartamentele în dezordine și sunt lipsiți de respect; sunt selectivi în ceea ce privește tipurile de sprijin pe care le primesc: nu vor să trăiască în orașe mici și doar anumite tipuri de produse le convin”.  

Această narațiune caută să demonizeze ucrainenii de la sosirea lor în Moldova. Acest lucru reflectă experiența unor participanți ucraineni la studiu, care au simțit că proprietarii îi percep  ca fiind neserioși, chiriași răi, mai predispuși decât moldovenii să fure sau să deterioreze proprietățile închiriate. Discursul poate fi exagerat sau folosit pentru a distorsiona preocupările legitime, cum ar fi necesitatea condițiilor locuibile, ca fiind manifestări ale materialismului, relatează studiul. Și aceste mesaje au fost diseminate prin platforme online, inclusiv Viber, Telegram și TikTok.  

„Provocările economice și criza energetică sunt alimentate de primirea refugiaților («Ei cresc prețurile»)”.  

Sosirea refugiaților ucraineni în Moldova a coincis cu provocările macroeconomice pentru țară, deoarece ambele sunt direct legate de războiul din Ucraina. Participanții la studiu au remarcat că acest discurs s-a răspândit prin discuții de la om la om, precum și pe platforme sociale, inclusiv Facebook, TikTok și Instagram, în secțiunile de comentarii.  

„Noii veniți din Ucraina iau locurile de muncă ale populației locale, sunt dispuși să lucreze pentru salarii semnificativ mai mici, distrug piața muncii”.

Această narațiune încearcă să dea vina pe migranții ucraineni pentru provocările economice din Moldova. Discursul vizează persoanele cu venituri mai mici și sugerează că refugiații fac situația moldovenilor mai precară, prezentând, de asemenea, ucrainenii ca fiind o amenințare pentru piața muncii din Moldova în detrimentul populației locale. Participanții respondenții au indicat că acest tip de mesaj a fost împărtășit mai ales pe TikTok, OK.ru, Viber și Telegram.

CARE SUNT RISCURILE

Apelul la discurs de ură la adresa refugiaților presupune alimentarea resentimentelor între comunități, generează discriminare și reduce susținerea pentru acceptarea și sprijinirea refugiaților, constată realizatorii raportului.   

Unul dintre riscuri constă în creșterea potențială a ostilității împotriva ucrainenilor, înrăutățind situația celor mai vulnerabili din comunitatea de refugiați. În timp ce majoritatea moldovenilor rămân în favoarea refugiaților, dezinformarea a condus la atacuri online și agresiune împotriva acestora. Secțiunile de comentarii ale site-urilor liderilor politici includ în mod regulat acuzații că țara acceptă prea mulți refugiați sau că aceștia sunt responsabili pentru furturi și distrugerea proprietății, se arată în raport. 

Percepția că ucrainenii cu copii pot provoca distrugeri de proprietăți, de exemplu, alimentează discriminarea care restricționează participarea ucrainenilor în societatea moldovenească. Acceptarea discriminării și internalizarea atitudinilor negative față de refugiați poate duce și la negarea unor servicii publice-cheie sau refuzul de sprijin din partea ucrainenilor care nu doresc să se supună posibilelor reacții negative. Există, de asemenea, riscuri ca ucrainenii să fie făcuți țapi ispășitori pentru diverse provocări din Moldova, cum ar fi creșterea inflației, de pildă.  

În aceeași ordine de idei, reacțiile împotriva dezinformării sunt percepute ca autoritare. Potrivit studiului, mulți moldoveni simt simpatie față de statul rus, în parte datorită legăturilor istorice și culturale. Prin urmare, discursurile care pun guvernul moldovean împotriva Rusiei pot afecta încrederea în autoritățile publice centrale. 

Autorii cercetării recomandă între altele promovarea poveștilor pozitive pe rețelele sociale, cum ar fi subiecte despre relațiile dintre comunitățile ucrainene și gazdă, sprijinul și solidaritatea, contribuțiile pe care refugiații ucraineni le aduc țării. 

Cercetarea s-a desfășurat între noiembrie 2022 și martie 2023. Echipa a efectuat inițial cercetări pe bază de documente. Acestea au fost urmate de un atelier de cercetare la Chișinău, în perioada 1–2 martie, la care au participat 52 de experți din Guvern, organizații multilaterale, ONG-uri locale și internaționale și mediul academic, implicând în total 229 de participanți.