Jeanne Cavelier de la Reporteri fără Frontiere: „În democrație există întotdeauna o modalitate de a reacționa și de a lua măsuri adecvate împotriva celor care nu respectă regulile”

Responsabila de Europa de Est și Asia Centrală a organizației Reporteri fără Frontiere, Jeanne Cavelier, a vorbit la Chișinău, în cadrul unui atelier desfășurat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), despre calitatea presei din Republica Moldova și saltul în Indicele Libertății Presei din acest an. Într-un interviu pentru portalul Media Azi, ea analizează problemele-cheie ale presei, metodele de combatere a propagandei, dar și alte amenințări la adresa mass-media la nivel național și regional.

Media Azi: Din perspectiva dumneavoastră, care sunt problemele-cheie în domeniul mass-media din Republica Moldova în prezent? 

Jeanne Cavalier: Din perspectiva libertății  presei, cred că cele mai problematice aspecte pe care le-am întâlnit aici sunt procesele ilegale împotriva instituțiilor de media. Jurnaliștii își pierd astfel timpul, banii și alte resurse valoroase pentru a se apăra în instanță, în loc să se concentreze asupra activității lor profesionale. Aceste practici s-au mai redus în ultimii ani, totuși, RSF consideră că Guvernul poate face mai mult pentru a proteja mediul jurnalistic, adoptând reglementările UE în acest sens — mă refer la Legea privind protecția jurnaliștilor de procesele abuzive, cunoscută și ca Legea lui Daphne, în numele jurnalistei malteze de investigații Daphne Caruana Galizia. De asemenea, instituțiile media din Moldova se confruntă cu dificultăți financiare, depind în principal de donatori, ceea ce nu este o modalitate foarte sustenabilă de a face presă. Mai mult, este foarte dificil să menținem un mediu diversificat de media, pe o piață publicitară atât de mică precum este cea din Moldova. Pentru problemele economice ale instituțiilor media, este necesară intervenția statului pentru a reglementa distribuția echitabilă a publicității între instituțiile media care au cea mai mare nevoie de ea.

Ce ne puteți spune în același context despre Europa de Est? 

Ei bine, când vorbim despre partea de est a Europei, cred că cele mai semnificative probleme legate de libertatea presei sunt propaganda și dezinformarea. În acest mediu, uneori pur și simplu propagandistic, este foarte dificil să distingem știrile reale de cele care induc în eroare audiența. De aceea promovăm Inițiativa pentru Încredere în Presă, unul dintre instrumentele RSF pentru combaterea propagandei ruse. Nu voi vorbi despre propaganda chineză, deoarece se află în afara ariei mele de expertiză, dar ea este, de asemenea, foarte agresivă. 

Care sunt mijloacele pe care le utilizați pentru a combate propaganda și a susține jurnalismul de calitate?

RSF încearcă să ofere sprijin jurnaliștilor exilați, în special din Belarus, dar și jurnaliștilor ruși care lucrează pentru instituții media independente din exil, astfel încât să poată oferi publicului lor o sursă de informații de încredere. Atunci când ești jurnalist și ești forțat să-ți părăsești țara, te confrunți cu multe obstacole administrative, trebuie să găsești un loc de trai, o școală pentru copiii tăi, te confrunți cu necunoașterea limbii țării în care te afli și așa mai departe. RSF a lansat Fondul JX — Fondul european pentru jurnaliști în exil, selectăm jurnaliștii eligibili pentru a primi sprijin prin acest fond, pentru a avea șansa să se întoarcă la muncă cât mai curând posibil. Am ajutat, de exemplu, Novaia Gazeta Europe și alte instituții.

Pentru a lupta împotriva propagandei, RSF sprijină și inițiativa Collateral Freedom. Aceasta eludează cenzura de pe Internet prin crearea de „oglinzi” sau replici ale site-urilor cenzurate pe servere internaționale care aparțin giganților Internetului din lume. Dacă o țară dorește să blocheze accesul la aceste pagini-oglindă, trebuie să se priveze și ea de acces la toate site-urile și serviciile găzduite pe aceste servere, ceea ce provocă o „daună colaterală” semnificativă asupra economiei sale. De exemplu, Meduza își informează în continuare audiența din Rusia printr-un astfel de site oglindă al lor, susținut pe servere europene.

Un alt proiect care urmează să fie lansat în curând este Pachetul Satelit. EUTELSAT, unul dintre cei mai importanți operatori de sateliți din lume, difuza canale de propagandă rusă chiar și după începerea războiului din Ucraina, așa că am decis să luptăm legal împotriva acestui fenomen și am câștigat cazul. Mai mult, am crezut că putem negocia o înțelegere mai bună, astfel încât EUTELSAT să difuzeze conținut media rusesc de încredere în vestul Rusiei, Orientul Mijlociu, Asia Centrală și Europa de Est, zone în care propaganda rusă este larg răspândită. Cred că acest lucru este foarte important pentru Moldova, pentru a obține informații de calitate din partea rusă. Dorim să includem și canale din Republica Moldova, dar deocamdată suntem doar la nivel de intenție. 

Sunt războiul din Ucraina și protecția securității naționale motive suficient de justificate pentru un guvern ca să ia măsuri mai aspre împotriva televiziunilor care nu respectă transparența și corectitudinea? 

Trebuie să existe proporționalitate. Avem aceeași situație în Ucraina. Uneori denunțăm public abuzurile autorităților din Ucraina, considerând că motivele de securitate invocate nu sunt proporționale și au loc abuzuri. În ceea ce privește Moldova, am criticat, de fapt, decizia de a întrerupe activitatea a șase canale proruse. Nu decizia în sine a ridicat întrebări, ci faptul că nu a fost explicată în mod corespunzător publicului și nu a fost suficient de transparentă, din perspectiva noastră. Astfel de acțiuni pot duce la abuzuri, motiv pentru care am oferit sprijin organizațiilor locale care criticau această mișcare a guvernului.

Dar există oare o modalitate mai blândă de a scăpa de presa afiliată politic fără a afecta libertatea de exprimare? 

Calea corectă este să promovăm sursele independente și corecte de informare și să aplicăm sancțiuni proporționale împotriva canalelor nesigure de informații. Nu suntem mari susținători ai interzicerii oricărui tip de media, deoarece în democrație există întotdeauna o modalitate de a reacționa și de a lua măsuri adecvate împotriva celor care nu respectă regulile.

Ați locuit și ați lucrat în Federația Rusă timp mai mulți ani. Presupun că acest lucru v-a oferit o înțelegere bună a modului lor de a fi, de a face presă și chiar de a influența alte țări. Republica Moldova a resimțit această influență timp de mulți ani. Ce ar trebui să facă statul pentru a deveni independent din punct de vedere ideologic și să poată vorbi în nume propriu prin intermediul unei prese independente și puternice? 

Industria dezinformării este o problemă la nivel mondial, specifică nu doar țărilor post-sovietice, așa cum este Moldova. Nu există un răspuns specific, de aceea RSF utilizează și promovează orice instrument și resursă posibilă pentru a sprijini țările în care libertatea presei este afectată. Verificarea faptelor este o metodă eficientă pentru demontarea dezinformării, dar nu la fel de eficientă ca cooperarea internațională între state, pentru a promova sursele de informații verificate și de încredere. Altfel, depinde de fiecare instituție media în parte și de publicul acesteia. Dacă doriți cu adevărat să găsiți o sursă de încredere, puteți găsi una. Cea mai eficientă modalitate este educația — alfabetizarea media, programele școlare adecvate pentru a educa copiii și adulții în privința modului de selectare a informațiilor pe care le consumă. Trebuie să există un efort comun, la nivel mondial, pentru a promova doar sursele de știri de încredere.