Indicele Libertății Presei pentru 2023. Salt numeric pentru Moldova, dar probleme similare: polarizare mediatică și control politic

Republica Moldova se clasează pe locul 28 în Indicele mondial al Libertății Presei pentru 2023, făcut public de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF). Țara noastră urcă astfel 12 poziții în clasament, comparativ cu anul trecut, situația mass-mediei fiind catalogată de experți drept satisfăcătoare. În pofida saltului numeric, RSF semnalează probleme similare celor de până acum. Între timp, România a urcat trei poziții, clasându-se pe locul 53, iar Ucraina – 27, fiind a 79-a în clasament. Potrivit cercetării, jurnalismul în acest an este amenințat în special de industria conținuturilor false.

Cu referire la Republica Moldova, pe lângă problemele persistente ale polarizării și controlului politic al spațiului mediatic, menționate și anul trecut, când Moldova a ocupat locul 40, RSF subliniază influența lui Ilan Șor asupra domeniului mediatic, „un oligarh pro-Kremlin, aflat în exil autoimpus, pentru a scăpa de urmărirea penală pentru acuzații de corupție”. Cu toate acestea, licențele a șase canale TV proruse au fost suspendate în decembrie 2022, se remarcă în raport. 

Din punct de vedere politic, autorii atrag atenția că starea de urgență impusă de autorități ca răspuns la agresiunea Federației Ruse în țara vecină, Ucraina, dar și măsurile luate de Consiliul Audiovizualului „au înăsprit controlul asupra dezinformării și discursurilor instigatoare la ură și au subminat instituțiile media care difuzează conținut propagandistic produs în Rusia”. Chiar și așa, accesul la informații este adesea periclitat, iar procesele arbitrare pentru defăimare sunt frecvente. Sub aspect economic, Indicele face referire la concurența neloială pe piața publicității și problemele financiare ale instituțiilor media independente din țară, care sunt nevoite să apeleze la fondurile donatorilor străini. 

„Această creștere cu 12 poziții se datorează, într-o anumită măsură, evoluției înregistrate anul trecut pe segmentul libertății presei, progres remarcat și în rapoartele noastre interne. În același timp, nu putem ignora și așa-numita «creștere mecanică», care se întâmplă atunci când unele țări, de pe poziții învecinate, cad în top și, respectiv, cele de alături ajung automat pe poziții mai bune. Cu referire la evoluții, e de remarcat că factorii de securitate sau socio-culturali sunt, de regulă, destul de favorabili pentru activitatea mass-media de la noi, or, în Republica Moldova nu avem cazuri de asasinare sau atacuri fizice la adresa jurnaliștilor, iar grupurile minoritare sau religioase pot crea și distribui conținut fără restricții. Și contextul politic a fost mai favorabil anul trecut.   Cadrul legislativ a fost îmbunătățit pe alocuri și racordat la standardele europene, iar actuala componență a Consiliului Audiovizualului și-a făcut mai bine treaba decât predecesorii lor. Din perspectiva economică tot se observă o creștere, chiar dacă percepția în rândul breslei e diferită”, explică Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).

„Explicația rezidă în faptul că la evaluare se ține cont nu doar de problemele financiare generate de reducerea bugetelor de publicitate și creșterea costurilor de producție, ci și de alte aspecte, cum ar fi asigurarea transparenței proprietății mass-media, ingerința proprietarilor în politicile editoriale, influența puterilor economice, accesul egal al presei scrise la mijloace de tipar etc. De notat că Indicele Libertății Presei al RSF evaluează situația din perspectiva contextelor politic, economic, socio-cultural și a condițiilor de securitate, colectarea datelor fiind destul de tehnică. De regulă sunt înregistrate răspunsuri (afirmative sau negative) la o serie de întrebări specifice și tehnice care ilustrează situația pe diferite segmente ale libertății presei”, mai remarcă directoarea CJI. 

EUROPA: CENZURĂ ÎN EST VERSUS O SUBTILĂ BALANȚĂ ÎNTRE LIBERTATE ȘI SECURITATE ÎN VEST

Autorii raportului subliniază faptul că libertatea presei în Europa este, în mod definitoriu, marcată de războiul din Ucraina. Experții invocă conceptul de „cenzură sistemică” drept generic pentru procesul de „epurare” a presei ruse, în special după declanșarea războiului, dar și propaganda instituțiilor media proguvernamentale, venite să acopere golul de pe urma exodului masiv al redacțiilor rusești și străine independente. Aparatul propagandistic al Kremlinului se dezlănțuie rapid în regiunile nou-ocupate din Ucraina, în timp ce în zonele libere jurnaliștii se bucură de mai multă independență. Totuși, războiul și spiritul unității naționale au contribuit la reducerea controlului oligarhilor mediatici din Ucraina (locul 79), se arată în raport. Invazia Rusiei (164) umbrește întreaga regiune, drept exemplu fiind aduse Belarus (157) și Kârgâzstan, care a căzut cu 50 de poziții (122).

Pe de altă parte, mai multe țări occidentale au restricționat activitatea jurnalistică din motive de „securitate națională”. În Grecia (107), de exemplu, spionarea jurnaliștilor de către serviciile de informații a reprezentat cea mai mare încălcare a libertății presei din Uniunea Europeană în 2022, potrivit experților. Astfel se explică de ce Grecia este cel mai jos clasată dintre toate statele UE în indicele din 2023. În Regatul Unit (26), de asemenea, Julian Assange este încă închis în așteptarea extrădării, iar jurnalismul de investigație este amenințat de un proiect de lege referitor la securitate națională care nu are suficiente măsuri de protecție pentru jurnaliști. Cu toate astea, relevă raportul RSF, sunt de două ori mai multe state membre UE care au crescut în Indicele Libertății Presei comparativ cu cele care au coborât în top. 

EFECTELE INDUSTRIEI FALSURILOR

Indicele mondial al Libertății Presei evaluează situația presei în 180 de țări și teritorii și este publicat de Ziua Mondială a Libertății Presei, marcată anual pe 3 mai. Conform rezultatelor din acest an, situația este calificată ca fiind una „foarte rea” în 31 de țări, „rea” în 42, „problematică” în 55 și „bună” sau „satisfăcătoare” în 52 de țări. Cu alte cuvinte, condițiile pentru mass-media sunt „rele” în șapte din zece țări, iar satisfăcătoare doar în trei din zece.

Indicele Libertății Presei din acest an relevă faptul că în 118 țări (două treimi din cele 180 de țări evaluate), majoritatea respondenților la chestionar au raportat că „actorii politici din țările lor au fost adesea sau sistematic implicați în campanii masive de dezinformare sau propagandă”, fapt care, potrivit autorilor, diluează substanțial diferența dintre informațiile corecte și cele false. În egală măsură, este menționat efectul negativ al instrumentelor inteligenței artificiale asupra mass-media.

RSF notează că pe continentele americane nu mai este nicio țară colorată în verde pe harta libertății presei, care desemnează o situație bună a presei. Costa Rica (în scădere cu 15 poziții, ocupând locul 23) a fost ultima țară din regiune care a avut o situație clasificată drept „bună”. Și Mexicul (locul 128) a pierduti o poziție având cei mai mulți jurnaliști dispăruți din lume (28 în ultimii 20 de ani). În Cuba (172), potrivit raportului, cenzura a fost din nou intensificată iar „presa continuă a fi un monopol de stat”, având cel mai scăzut indice din regiune, la fel ca anul trecut.

Pe de altă parte, Norvegia este pe primul loc în topul Indicelui Libertății Presei pentru al șaptelea an consecutiv, urmată de Irlanda și Danemarca. La polul opus, ultimele trei locuri sunt ocupate de țări asiatice: Vietnam (178), care „aproape și-a încheiat vânătoarea de reporteri și comentatori independenți”,  China (179), „cel mai mare temnicer de jurnaliști din lume și unul dintre cei mai mari exportatori de conținut propagandistic”, potrivit datelor raportului, și Coreea de Nord, care ocupă ultima poziție.