Președinta CA, Aneta Gonța: „La alegerile locale vom fi pregătiți să monitorizăm și furnizorii de servicii media neliniare”

Dezinformarea se mută tot mai mult în mediul online, iar Consiliul Audiovizualului încearcă să se adapteze unui spațiu informațional în continuă schimbare, în condițiile unor resurse umane și tehnice limitate. Într-un interviu pentru Media Azi, noua președintă a Consiliului Audiovizualului, Aneta Gonța, explică modul în care instituția se pregătește să-și extindă monitorizarea online, provocările generate de inteligența artificială, noile modificări ale Codului serviciilor media audiovizuale, inclusiv schimbările care vizează Gagauziya Radio Televizionu (GRT), precum și lecțiile învățate din ultimele campanii electorale. Ea abordează, de asemenea, noua lege a mass-media și prioritățile CA pentru perioada următoare.

Media Azi: Doamnă Gonța, ați preluat conducerea CA într-o perioadă importantă pentru Republica Moldova, în contextul necesității de armonizare a legislației cu cea europeană. Care este starea de spirit la CA?

Nu a fost ușor niciodată, mai ales că a venit și necesitatea permanentă de a raporta [Comisiei Europene, n.r.]. Acum noi raportăm, dacă nu la fiecare două săptămâni, atunci lunar, pe diferite capitole. Noi suntem responsabili de anumite acțiuni din Planul Național de Aderare sau din clusterele pe care Moldova urmează să le negocieze cu Uniunea Europeană. Este adevărat că nu ne-am permis luxul de a implica echipa în acest proces, pentru că nu avem capacități. Nu avem resurse umane pentru asta și nu avem nicio direcție separată, specială, care s-ar ocupa de asta, cum este în alte instituții. 

Dar partea bună este că suntem la zi cu tot ce a trebuit să facem până în luna septembrie, chiar și până în decembrie 2026. Nu este ușor, pentru că Uniunea Europeană cere lucruri foarte concrete. Deci trebuie să raportăm, nu la modul filozofic să spunem ce vrem să facem sau ce am făcut, dar foarte concret, cu cifre și date. Nu ne permitem luxul de a implica și alți oameni decât un coleg, juristul Consiliului, cu care lucrez în strânsă colaborare și îi sunt foarte recunoscătoare pentru asta. În rest, o fac eu.

Care alte atribuții ale Consiliului sunt afectate de lipsa bugetului și resurselor umane?

CA are angajate 37 de persoane din 70, cât prevede organigrama. 37 cu tot cu șofer, cu doamnele care fac ordine și cu tot personalul tehnic. La monitorizare, în Direcția control servicii media audiovizuale liniare, avem 11 persoane. Dar imaginați-vă că am făcut față până acum campaniilor electorale, care au fost extrem de complicate și de mari ca volum de conținut pe care a trebuit să-l monitorizăm și să-l analizăm. 

De curând, avem o direcție nouă, cea de control servicii media audiovizuale neliniare, unde activează trei persoane. Crearea acestei direcții este una dintre acțiunile pe care ni le-am propus în procesul de aderare. Și, după ce anul trecut s-a modificat Codul serviciilor media audiovizuale, au fost detaliate anumite aspecte ce țin de competențele CA privind neliniarii. 

În plus, avem problema salariilor total necompetitive și nemotivante. Noi nu avem cum să motivăm oamenii să vină, nici măcar să rămână. Cu privire la resursele tehnice, dispunem de un soft de monitorizare cu elemente de inteligență artificială, iar asta ne ajută foarte mult în ceea ce privește  transcrierea, pentru că până acum, până în 2023, totul se făcea manual. Și, evident, ne-ar trebui mai multă așa-numită capacitare, așa cum se spune mai la modă, capacitare instituțională, ca să reușim. Deci, facem tot ce putem face, dar numai noi știm cu ce costuri.

Cu aceste resurse minime, ce a reușit instituția să facă într-un timp atât de scurt pentru a implementa amendamentele Codului serviciilor media audiovizuale (CSMA), aprobate în 2025?  

Să avem acest departament [Direcția control servicii media audiovizuale neliniare, n.r.]. Deja e bine. Chiar dacă sunt trei oameni, ei sunt foarte buni. Acum suntem în procesul de certificare a furnizorilor de servicii media neliniare. Este un proces foarte lung și foarte dur. Am început cu bună-credință, i-am anunțat pe toți cei care, eventual, ar putea fi furnizori de servicii media neliniare și le-am spus: „Voi puteți, pe bază de voluntariat, să veniți să ne spuneți că produceți astfel de conținut, iar noi vă vom include în acest registru”, pentru că vom avea un registru separat pentru neliniari. Foarte puțini au reacționat, evident. Până în prezent, am eliberat 33 de avize de furnizare a serviciilor media neliniare. Cred că asta e ultima cifră. Ca să înțelegeți, un serviciu media poate fi de tip liniar, adică o televiziune clasică, dar poate să aibă și un serviciu neliniar (online) și nu doar unul. Noi am început să analizăm liniarii, televiziunile și radiourile clasice, dar care au extensii și pe neliniar. Ulterior, am inițiat procesul de documentare a celor care sunt doar neliniari. 

Planificați să procurați anumite softuri specializate pentru monitorizarea  mediului online, a serviciilor neliniare? 

Nu aș putea să vă spun dacă planificăm. Mi-au rămas, practic, un an și câteva luni [de mandat, n.r.] și nu se știe ce va urma după. În cele mai multe cazuri, când sunt contracte de acest fel, ele sunt pe câțiva ani cel puțin. Și e foarte greu să-ți asumi niște lucruri fără să știi dacă o să poți să-ți onorezi responsabilitatea până la capăt. 

Noi, cu siguranță, nu avem bani. Cel puțin anul viitor eu nu cred că va fi posibil. Dar colegii noștri vor face monitorizări, mai ales dacă reușim să mărim echipa, și fără un soft. Pentru că, din păcate, au experiența lucrului manual, cu un volum foarte mare de conținut. Dar vedeți că acolo, pe programele neliniare, nu e mai ușor — categoric nu este mai ușor. O să avem nevoie de niște reguli, indicatori foarte clari care să ne ajute să fim obiectivi, să respectăm legea. Nu avem niciun interes să facem ingerință în politica editorială sau să sancționăm doar pentru că nu ne place de cineva. 

În contextul acelorași amendamente ale CSMA, de anul trecut, ce s-a reușit cu privire la notificatorii de încredere, cum va funcționa acest mecanism în Republica Moldova și ce rol va avea CA în certificarea acestora?

În primul rând, noțiunea de notificator de încredere a fost introdusă inițial în legislația europeană și reprezintă o noutate. Toate țările membre ale Uniunii Europene sunt acum în proces de notificare. Notificarea în sine nu se va face către CA. Consiliul doar va deține acest registru, lista notificatorilor. Dar „relația” notificatorilor va fi cu platformele [Facebook, Instagram, Tik Tok etc., n.r.]. Ei vor notifica platformele. CA nu va lua decizia dacă cineva dezinformează cu privire la un subiect sau dacă încalcă legislația cu privire la protecția minorilor sau discursul de ură și așa mai departe. 

Deci, relația juridică, ca să zic așa, va fi în raport cu platformele. Noi suntem un fel de intermediari, în sensul că îi certificăm, adică verificăm dacă ei, într-adevăr, au experiență suficientă, știu despre ce vorbesc, au oameni care să se ocupe de verificarea faptelor și așa mai departe. Deja am avut pe ordinea de zi un subiect privind un potențial notificator de încredere, dar nu am putut analiza chestiunea, pentru că nu am avut cvorum. Dar am primit o astfel de cerere și o vom examina ulterior. Va fi prima noastră experiență de acest fel.

Irlanda a certificat în anul 2025 primul notificator. Știți cine a fost înregistrat de Comisie? Banca Centrală a Irlandei, echivalentul Băncii Naționale a Republicii Moldova. În urma unor campanii masive de dezinformare pe teme legate de finanțe, de escrocherii financiare și așa mai departe, banca a venit la Comisie și a spus: „Noi vrem să fim notificatori de încredere, pentru că în mediul online apar tot felul de chestii legate de activitatea noastră, dar care nu sunt adevărate. Vrem să avem legătură directă cu platformele, să le notificăm și să le spunem că nu e adevărat”. De ce Banca Națională n-ar putea fi un notificator? Probabil au și resurse umane bune, care ar putea să se ocupe de asta. 

Noi ne dorim să explicăm cât mai mult ce înseamnă asta [notificatorii de încredere n.r.] și să invităm instituții, cum ar fi Energocom, Banca Națională, oricine este subiect al unor crize. Nu trebuie să fii neapărat specialist sau expert media ca să poți fi notificator. Trebuie să deții cunoștințe în domeniul tău de expertiză, indiferent care este el, și să poți să aduci argumente că, uite, aici e vorba de dezinformare, aici e vorba de informații eronate și așa mai departe. Și organizațiile de tineri pot fi notificatori. 

Recent, CSMA a fost iarăși amendat, în prima lectură. Potrivit noilor propuneri, posturile TV ar putea fi obligate ca 50% din durata de emisie să fie în limba română, iar programele audiovizuale străine să poată fi dublate exclusiv în română. Ce problemă concretă încearcă să soluționeze aceste două măsuri?

Această limbă trebuie să fie cel puțin respectată, dacă nu iubită. Toate modificările propuse, legate de limba română, au venit de la noi. Recunoaștem asta și am făcut-o cu mare responsabilitate și cu mândrie chiar.

Și problema, deja, nu este atât în furnizori, adică nu e în televiziuni și radiouri, cât e a distribuitorilor. Ceea ce vine din afară în Republica Moldova este, din păcate, în continuare foarte rusificat. Asta nu înseamnă că sunt produse din Federația Rusă. Pot fi produse de unde vreți, adică filme germane, franceze, americane și altele, dar care sunt dublate în continuare în limba rusă. Dacă nu românizare, în sensul cel mai bun al cuvântului, măcar să fie mai multe limbi străine, cum ar fi engleza, germana, franceza și altele. Pentru că argumentul, în special al distribuitorilor, tot timpul este că oamenii încă aleg să privească în limba rusă. Oamenii au această obișnuință. Păi, e normal ca oamenii să aibă această obișnuință dacă tu, timp de 35 de ani, asta le-ai oferit. Dar noi încercăm inclusiv pe acești jucători de pe piață să-i convingem, să-i motivăm să înțeleagă că e și rolul și responsabilitatea lor să contribuie ca acest spațiu audiovizual să fie național, în adevăratul sens al cuvântului. 

Ați evaluat riscul ca o ofertă mai redusă de conținut de calitate în limba rusă să îndrepte publicul către alte surse de informare din Federația Rusă? 

Da, există acest risc și este absolut real. Pe de altă parte, însă, în momentul în care televiziunile moldovenești vor produce conținut în limba rusă de foarte bună calitate, mai mult decât este acum, eu cred că o parte din această audiență poate fi recuperată. Iarăși, nu peste noapte. Asta nu se face într-o zi și poate nici într-un an. Una dintre soluții ar fi să se ofere alternative în limba rusă, pentru că problema, înțeleg, e limba. Adică ei sunt obișnuiți să asculte. Dar mai sunt și oameni care vor un anumit conținut, și asta văd, din păcate, foarte des în transportul public. Sunt oameni care se uită la conținut rusesc, produs în Rusia. Deci, ei au nevoie de știri. Așa simt ei că trebuie să o asculte pe Zaharova [Maria Zaharova, directoarea Departamentului de Informații și Presă al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, n.r.], trebuie să asculte ce zice Vladimir Putin. 

În același timp, am mai observat și eu, cred că poate fi vorba și de dorința sau necesitatea de a asculta alternativa la ceea ce spun ucrainenii, pe subiectul războiului, de exemplu. Și este în regulă ca omul să vrea să audă și ce spune partea cealaltă. Din acest punct de vedere, să interzici total nu este cea mai bună opțiune, cu siguranță. Întrebarea și problema este cât de critic poate omul să asculte ambele părți. Statul, evident, se protejează cum poate, pentru că suntem nevoiți să luăm măsuri excepționale într-o situație excepțională. 

Modificările Codului serviciilor media audiovizuale au fost criticate în Parlament, unde opoziția a acuzat că, sub pretextul armonizării cu legislația europeană, ar fi introduse mecanisme care ar putea limita vocile critice și pluralismul mediatic. Sunt justificate, în opinia dumneavoastră, aceste îngrijorări? 

Bineînțeles că nu, pentru că noi, de când suntem aici, nu am făcut absolut nimic în afară de ceea ce prevede Codul serviciilor media audiovizuale. Dacă noi am început să-i punem la treabă, în sensul de a-i responsabiliza pe furnizori, da, e adevărat. Noi am zis: „Uite, este Codul, fiți buni și respectați-l”. Adică prin ce să cenzurăm? Noi nu avem nicio pârghie să închidem voci decât dacă facem o analiză pertinentă a conținutului și acolo se demonstrează că aceste voci alternative nu există. Numai atunci putem să sancționăm. Dar noi nu închidem televiziuni pentru că nu a existat o a doua opinie, de exemplu. Codul prevede totuși niște trepte, niște mecanisme clare prin care poți, eventual, să ajungi la suspendarea licenței. 

Bineînțeles că aceste critici nu sunt justificate, ele sunt folosite politic, în lupta pentru guvernare, probabil. Noi nu avem treabă nici cu unii, nici cu alții din acest punct de vedere. Acționăm absolut independent și nimeni nu ne spune ce trebuie să facem și cum trebuie să facem. Un simplu exemplu este  dezinformarea. Noțiunea de dezinformare a fost introdusă în 2022, când s-a stabilit o definiție și s-au prevăzut sancțiuni. Din 2022 până în 2026, am dispus o singură dată sancțiuni pentru dezinformare.

Vă referiți la cazul GRT și ATV,  amenzilw din aprilie 2024. Intenționați să extindeți asemenea monitorizări și asupra altor furnizori? Dacă da, după ce criterii vor fi selectate instituțiile media?

Noi am recepționat mai multe petiții, în primul rând de la societatea civilă, dar și autosesizări. Întâi i-am luat cu binișorul. Am mers pe articolul 13 din CSMA, informarea corectă, și am demonstrat: aici nu s-a făcut ceva, aici e rea-credință, acolo e așa. Și tot sancționam, sancționam. În momentul în care ei [GRT, n.r.] nu au respectat și nu și-au revizuit politica editorială, noi înțelegeam că acolo se întâmplau lucruri foarte grave. Atunci ne-am autosesizat și am demonstrat că este vorba de dezinformare. Ne-a luat patru luni să analizăm și să demonstrăm acest lucru. Uneori mai primim petiții în care  se invocă articolul 17, cel care vizează dezinformarea, dar în urma analizei noastre, vedem că nu sunt motive să sancționăm pentru dezinformare. 

Noi avem o metodologie foarte bună pentru monitorizarea dezinformării, iar unul dintre indicatorii de bază stipulat este periodicitatea și repetitivitatea narațiunilor. Metodologia noastră spune că trebuie să urmărim timp de cel puțin o săptămână tot conținutul și să vedem dacă aceste narațiuni se repetă. Numai atunci există temei să demarezi o monitorizare a dezinformării. Deci noi nu putem în baza unei singure afirmații sau chiar a două, trei afirmații, să sancționăm pentru dezinformare. Nu se amendează politicianul, ci televiziunea care a difuzat, moderatorul care nu a intervenit. Dar unii moderatori pot să nu știe, să nu cunoască anumite lucruri. 

În contextul în care în ultimii patru ani a fost sancționată doar o televiziune pentru dezinformare, înseamnă asta că dezinformarea s-a mutat de la TV în online?

Absolut. Asta o pot spune cu siguranță. Dar mai trebuie să înțelegem și de ce este importantă definiția dezinformării în Codul serviciilor media audiovizuale – pentru a servi drept metodă de prevenire a acestui fenomen. Deci noi categoric nu o utilizăm pentru a ne răfui cu nimeni sau pentru a închide gura celor care, eventual, nu ne plac sau pe care îi considerăm noi că nu sunt în regulă. 

Conținutul generat de inteligența artificială (AI) complică problema dezinformării. Poate CA să verifice astăzi autenticitatea unui material audio sau video suspect? Aveți instrumente și specialiști pentru astfel de verificări?

Nu, nu avem, în sensul că nu e cineva specializat, dar ne propunem să atragem mai multă atenție acestui aspect, pentru că am observat că sunt televiziuni care, din păcate, nu doar textele le generează cu AI, ci și imaginile și acestea nu sunt marcate corespunzător. Asta este o problemă, avem semnale. Vom aborda subiectul și îl vom reglementa, pentru că, deocamdată, CSMA nu conține vreo prevedere în acest sens. La nivel de reglementări interne, acum suntem încă în proces de revizuire a regulamentului privind conținuturile audiovizuale. Trebuie să mai facem niște modificări în lumina amendamentelor aduse Codului și, respectiv, vom introduce și asta. Cu siguranță,  la nivel de regulament al Consiliului, acesta va fi un aspect important. 

Aș dori să revenim la subiectul GRT. Potrivit noilor modificări, furnizorul public regional va fi reglementat, în premieră, de CA. Există siguranța că lucrurile se vor schimba în mod eficient? Este asta soluția pentru informarea corectă la GRT? 

În ultimele luni, lucrurile au început să se schimbe un pic, cel puțin la nivel de management, adică oameniii cu care comunicăm noi. Ei sunt mult mai deschiși și receptivi la ceea ce le spunem. Chiar azi am primit, apropo, declarația de politică editorială privind reflectarea alegerilor din Găgăuzia, redactată în limba română. Contează faptul că se fac eforturi. Acum, în ceea ce privește managementul, e o provocare  [selectarea unei noi administrații a GRT, n.r.]. Noi avem deja experiența alegerii membrilor Consiliului de supraveghere al Teleradio-Moldova (TRM), dar la Comrat lucrurile sunt un pic diferite. Așa cum am organizat concursul la TRM în cel mai transparent mod, cel mai corect și cel mai obiectiv, vom fi în situația de a găsi și a alege oameni foarte buni, competenți, care să înțeleagă lucrurile și contextul [în UTA Gagauzia, n.r.]. Deci, eu sunt convinsă că vom putea alege oameni foarte buni în Consiliu [Consiliul regional de supraveghere al GRT, n.r.]. 

Adunarea Populară a UTA Găgăuzia s-a expus negativ asupra proiectului de lege care vizează furnizorul de la Comrat. Vedeți asta ca pe un risc de blocaj, un semnal de rezistență? 

Poate fi, evident, un blocaj la nivel regional. În același timp, dacă legea va fi adoptată la nivel național și noi vom începe procesul, eu cred că toți oamenii de bună-credință, care vor binele acestei regiuni vor ignora ce va spune Adunarea Populară. Foarte mult o să conteze rezultatul alegerilor din regiune. Dacă lucrurile acolo se schimbă în bine, este evident că și aici nu va fi rezistență. Nu știu dacă noi suntem cei care trebuie să găsească soluții. Probabil, tot la nivel parlamentar va trebui să se discute. Noi vom fi responsabili doar de organizarea concursului, nu de eventuale blocaje. Cel puțin acum deja avem o comunicare bună cu cei de la Comrat. 

Ce garanții oferă noul mecanism că membrii Consiliului de supraveghere al GRT, care ar urma să fie selectați printr-un concurs organizat de CA, vor fi independenți atât de autoritățile de la Comrat, cât și de cele centrale? 

Niciodată nu sunt garanții. Mergi pe încredere și pe ceea ce vezi în față, în CV-uri și în experiența pe care omul ți-o prezintă. Ceea ce pot să garantez eu este că organizarea procesului și concursului în sine se va face în cel mai transparent, onest și obiectiv mod. Noi nu avem niciun interes față de nicio parte, decât față de publicul din toată Moldova. 

În ultimii ani, ați intensificat monitorizările televiziunilor și posturilor de radio. Care este încălcarea care se repetă cel mai des și care ar fi cauza? 

Cele mai multe și cele mai dese sancțiuni au fost aplicate pentru nerespectarea obligațiunilor privind difuzarea produsului local. Ei [furnizorii de servicii media, n.r.] invocă de fiecare dată, evident, că nu sunt resurse, că nu au de unde să investească. Pe de altă parte, ei și-au asumat să producă. Dacă să comparăm anul 2022, primul în care noi am activat complet, cu anii 2025–2026, eu cred că televiziunile sunt mult mai responsabile. Chiar și în raport cu noi ei sunt mult mai respectuoși și vin cel puțin la ședințe, încearcă să explice.

De asemenea, am avut foarte mari probleme cu publicitatea la jocurile de noroc și, probabil, vor mai fi. Înțelegem diferit, din păcate, această loterie națională, cum apare, unde apare și cât de des trebuie să apară, inclusiv în timpul meciurilor de fotbal sau altor programe de acest fel. Și am avut un ping-pong, dar unul foarte constructiv, cu furnizorii, în care fiecare și-a argumentat poziția. Am elaborat și un ghid la acest subiect, pe care l-am publicat.

Referitor la alegeri, care sunt lecțiile învățate de CA în urma scrutinelor din 2023, 2024 și 2025? 

De fiecare dată am învățat ceva. Una din lecții este că Consiliul și-a asumat prea mult. Am reușit, am făcut, dar numai noi știm cât ne-a costat. Probabil o să avem alte strategii, o să abordăm diferit, pentru că ne-am dat seama că, pe anumite aspecte, cum ar fi publicitatea sau emisiunile de promovare electorală, a fost prea mult efort de monitorizare în raport cu efectul asupra consumatorului. Apropo, noi avem o metodologie foarte bună și pe care o actualizăm de fiecare dată cu ocazia scrutinelor electorale. 

La fel, am învățat că suntem foarte buni. 

Acum, recunosc că vom schimba puțin abordarea pentru a fi mai eficienți, iar rapoartele și concluziile noastre vor fi mai utile pentru furnizori. Deși noi am mers foarte mult și pe partea calitativă, publicul a înțeles mai degrabă aspectul cantitativ. Oarecum s-a pierdut multă muncă, s-a pierdut cumva în cifre. Cel mai probabil, la asta o să lucrăm acum, până începe campania electorală în Găgăuzia, ca să revedem un pic această strategie.

Ce încălcări în reflectarea proceselor electorale s-au repetat de la un scrutin la altul? 

Cele mai multe au ținut de aspecte tehnice, bunăoară să se delimiteze rubrica [electorală n.r.] , pentru ca omul de acasă să știe că de aici începe electorala și acolo se termină, iar după asta sunt știri. Deci, delimitările au lipsit.

Iar principiile astea ale imparțialității, echidistanței și echilibrului noi le-am sancționat doar la sfârșit. Tot așa, pentru a vedea evoluțiile de la o săptămână la alta. Noi tot timpul le spuneam, în fiecare săptămână: „Vedeți aici, fiți atenți că este un dezechilibru, că acolo mai este altceva”. Doar la sfârșit am aplicat sancțiuni pentru încălcarea acestui articol.

Ce ar trebui schimbat? Eu nu știu. Ceea ce ține de reflectarea în mass-media, a fost adus un pic în concordanță Codul electoral cu niște noțiuni. De exemplu, s-a înlocuit cuvântul „emisiune” cu „program”, ca să coincidă cu CSMA. S-a mărit numărul de minute de publicitate pe care o televiziune și un post de radio le pot difuza – de la două minute pe zi, la patru. Această schimbare a venit în urma multiplelor rugăminți ale furnizorilor, care spuneau „Noi, în campanie electorală, totuși, putem să câștigăm niște bani de la partide, de la concurenții electorali”. Deci, asta e o schimbare care a survenit deja și a fost publicată în Monitorul Oficial. O schimbare pe care noi ne-am dorit-o foarte mult și care a fost introdusă în Codul electoral este ca toți furnizorii naționali să fie obligați să facă știri, pentru că noi am avut foarte multe situații în care unii furnizori luau publicitate, făceau un fel de dezbateri – care azi erau, mâine nu erau –, mai făceau acolo o emisiune de informare, dar nu făceau știri. De fapt, ei nu informau alegătorul despre alegeri, despre procesul electoral. Apropo, acest aspect s-a repetat la toate scrutinele pe care le-am avut până în 2025 inclusiv. 

Planificați monitorizarea surselor de informare online la următoarele alegeri?

Dacă vor exista petiții privind anumiți furnizori de servicii media neliniare, noi suntem obligați să le examinăm. În ceea ce privește autosesizarea din oficiu pentru alegerile din Găgăuzia – nu suntem pregătiți. Ne vom limita doar la petiții. Dar la alegerile locale [din anul 2027, n.r.] vom fi deja pregătiți să monitorizăm și neliniarii.

Veți avea atunci tehnologiile necesare? 

Nu, vom avea toate reglementările interne. În primul rând, vom avea o claritate mai mare asupra celor care sunt neliniari. Vom avea lista, registrul deja aproape complet și vom putea gestiona altfel procesul. Sper să mai avem oameni, nu doar trei, în departament [Direcția control servicii media audiovizuale neliniare n.r.].

La prima vedere, noua lege a mass-media va rezolva problema transparenței privind numele proprietarilor instituțiilor media. Cum, de fapt, ar urma să se întâmple acest proces la modul practic? 

Codul serviciilor media conține deja prevederi care obligă furnizorii să-și declare proprietarii. Tot ei sunt obligați de fiecare dată să ne anunțe când își schimbă asociații și proprietarii. Ceea ce înseamnă că noi deja suntem responsabili de aceste aspecte privind transparența și, în ceea ce privește audiovizualul, vom fi responsabili de asta și în continuare. Mecanismele există. 

Ce se va schimba odată cu noua lege? Probabil va exista și acest registru, în care vor fi introduși toți proprietarii beneficiari ai instituțiilor, iar pe partea de audiovizual vom fi noi. Rămâne ca noi, la CA, să elaborăm un regulament separat și să scriem tot ce urmează să facem,  la nivel de reglementare secundară, așa cum am făcut-o și în cazul prevederilor privind furnizorii neliniari. Prin legea respectivă, suntem obligați să adoptăm aceste reglementări secundare și să promovăm o transparență și mai mare a proprietății media.

Cum ne asigurăm că noile prevederi nu vor fi ocolite sau reinterpretate ușor? 

Cu siguranță vor fi interpretate. Depinde de Consiliu cât de bine și cât de concret va stabili mecanismele în legislația secundară. Căi de ocolire întotdeauna se vor căuta, e absolut evident, iar istoria ne arată că orice lege poate fi, din păcate, ocolită. Dar noi o să încercăm să facem cât mai mult și cât mai bine, astfel încât să evităm ocolirea acestor prevederi. 

În urmă cu doi ani, a fost selectată o altă companie pentru măsurarea audiențelor din audiovizual. Între timp, a fost creată și Asociația pentru Măsurarea Audiențelor. Totuși, tranziția către acest nou măsurător nu s-a produs. Una dintre principalele cauze ar fi lipsa de resurse financiare. Cum vedeți Dvs. situația?

Din păcate, există acest blocaj, nu s-au găsit bani pentru schimbarea măsurătorului de audiențe. În definitiv, s-a ajuns la o concluzie mai practică și mai ieftină: să se efectueze un audit al măsurătorului existent, astfel încât să vedem ce lipsește, ce e bine, ce nu e bine și, respectiv, să se investească în ameliorarea sau îmbunătățirea funcționalității măsurătorului existent în anii următori.

Eu chiar zilele astea sunt în discuție cu o expertă străină, care are experiență în auditarea companiilor de măsurare a audienței în alte țări și urmează să stabilim concret când va avea loc acest audit, în ce perioadă. Abia după asta vom putea, probabil, să venim cu mai multe detalii și cu recomandări pentru măsurătorul existent. Puține televiziuni sunt incluse în măsurători acum. Fără să fiu expertă în asta, bănuiesc că una dintre recomandările expertei ar fi să mărim numărul de televiziuni a căror audiență este măsurată, pentru că, altfel, aceste cifre nu ne spun foarte multe. Ele spun, dar oricum sunt incomplete. 

Sunt credibile actualele măsurători? 

Din ce știu și din ce înțeleg, pentru mine nu sunt credibile în niciun fel. Asta nu înseamnă că ele sunt neapărat măsluite sau că nu sunt corect calculate, dar nu reflectă realitatea obiectivă, pentru că nu toate televiziunile sunt acolo prezente. Deși criticile la adresa măsurătorului sunt mai multe, tocmai de asta vrem să purcedem la un proces de audit. 

Ce a reușit să facă Consiliul în domeniul alfabetizării media și ce va face concret în 2027? 

Eu am fost cea care, atunci când am venit la CA, în 2021, și am fost întrebată ce priorități ar trebui stabilite sau ce v-ați dori să faceți pe lângă ceea ce deja face Consiliul Audiovizualului, am zis că autoritatea de reglementare trebuie să facă și educație media. Atunci lumea a râs de mine, dar, între timp, cel mai important – noi am reușit să aducem educația media în Codul serviciilor media audiovizuale. Deci, ca autoritate de reglementare, CA are și această responsabilitate. Eu cred că e cea mai mare realizare în sensul ăsta pentru că și următoarele consilii vor fi obligate să ia măsuri în acest domeniu. 

Mai avem diferite campanii de informare și educație media pentru publicul nostru țintă, pe aspecte legate de activitatea noastră, la nivel de reglementare. De exemplu, explicăm prin videouri și texte, în special pe social media, cu ce se ocupă CA, care e diferența dintre reglementare și cenzură, ce înseamnă dezinformare, de ce ea nu este permisă la TV și de ce n-ar trebui să existe, ce înseamnă discurs de ură. Am început cu cele mai problematice aspecte și continuăm. 

În fiecare an, slavă Domnului, am avut sprijinul partenerilor din afară ca să facem asta, pentru că noi nu avem resurse pentru astfel de acțiuni. În 2025 am lansat, împreună cu Consiliul Europei, un studiu privind nivelul de alfabetizare mediatică și informațională în Republica Moldova. E un studiu sociologic care a arătat niște tendințe. Noi ținem foarte mult la acest proiect [studiul privind alfabetizarea media, realizat în colaborare cu Consiliul Europei, n.r.]  și o să-l facem cu siguranță și în 2027. Nu zic că este mult sau că este suficient. Evident că întotdeauna este loc de mai bine, dar noi facem și educația media. 

Care sunt cele trei priorități pe care doriți să le realizați în următorul an și jumătate? V-ați mai dori un mandat de membră a CA? 

Eu, de când am venit, vreau să se termine acest mandat, pentru că e foarte greu. Mi-aș dori, în condițiile în care salariile colegilor mei ar fi decente și aș completa stafful. Dacă ar fi bani și pentru necesitățile tehnice, pentru monitorizare online, pentru alte lucruri utile pe care eu mi le-aș dori, aș putea pretinde pentru un nou mandat. Am început lucruri foarte bune și mi-ar părea rău ca ele să fie anihilate într-o zi sau într-o lună. Sper că, peste alți șase ani, spațiul informațional să nu mai fie atât de rusificat. Și nu am nimic împotriva limbii ruse. Nu este despre asta, este despre noi ca țară și identitate. 

Cât despre priorități. Prima ar fi scrutinele electorale, pentru că nu ai cum să le eviți. Sunt importante pentru mine și pentru echipă. Alegerile care urmează în Găgăuzia trebuie monitorizate decent, trebuie să avem rapoarte foarte bune, mai ales la alegerile locale de anul viitor. Asta va încheia cumva mandatul nostru și trebuie să fie o prioritate. A doua prioritate este studiul privind alfabetizarea mediatică și tot ce ține de educația media. La fel, mi-aș dori un pic mai multă popularizare a activității CA, o traducere în termeni mai simpli a ceea ce facem.

Totodată, prioritatea mea este echipa. Eu îmi doresc foarte mult să pot investi mai mult în colegi, inclusiv sub aspect informal, ca să-i pot motiva. Îmi ia foarte mult timp și efort să mă gândesc la ce pot face ca să-i pot motiva să rămână.