Ce urmează după amendarea Codului serviciilor media audiovizuale. Precizările președintei CA

Codul serviciilor media audiovizuale din Republica Moldova, amendat în vara acestui an, presupune implementarea a numeroase modificări În ediția din luna decembrie a Podcastului CuMINTE, Liliana Vițu, președinta Consiliului Audiovizualului (CA), a explicat pe larg aceste schimbări și modul în care vor fi aplicate în practică. Potrivit ei, ajustările urmăresc alinierea la standardele europene și adaptarea reglementărilor la realitatea digitală — televiziunea „neliniară”, platformele de partajare și provocările generate de influencerii care activează ca furnizori media.

PROTEJAREA INDEPENDENŢEI AUTORITĂŢII DE REGLEMENTARE

Liliana Vițu a explicat  că o primă şi esenţială modificare vizează modul de numire şi statutul membrilor Consiliului Audiovizualului şi al Consiliului de Supraveghere i de la compania publică Teleradio-Moldova. Potrivit ei, scopul a fost de a restabili „caracterul inamovibil” al membrilor, așa ca ei să nu poată fi demiși din motive sau sub influențe politice. Mecanismul introdus anulează o practică care, în opinia ei, producea politizarea instituţiei: în trecut, respingerea raportului anual putea conduce la înlăturarea membrilor, ceea ce crea presiuni care alterau independenţa deciziilor.

REGLEMENTAREA SERVICIILOR NELINIARE – EXTENSIA DIGITALĂ A TELEVIZIUNII

Șefa CA notează că o schimbare majoră urmăreşte extinderea reglementărilor şi către serviciile neliniare — adică conţinutul video la cerere distribuit online. Noile prevederi impun două obligaţii importante pentru aceste servicii: interdicţia de a propaga „conținuturi ilegale” și obligaţia de a „asigura informarea publicului” similar cu televiziunea tradiţională. Ea explică că, practic, activităţile unui serviciu neliniar care funcţionează ca televiziune online trebuie evaluate după criterii similare cu cele aplicate unei televiziuni licențiate: catalog organizat de programe, video la cerere, periodicitate și rol în formarea opiniei publice. 

„Dacă tu ești un creator care funcționează ca o televiziune, dar doar pe Internet, atunci de ce nu ai fi reglementat la fel ca o televiziune care are licență și care trebuie să fie examinată foarte riguros pe baza multor articole din Codul serviciilor media udiovizuale? Aici intervine necesitatea analizării unor criterii clare. Din experiența țărilor din Balcanii de Vest și a celor din statele baltice, observăm că se folosesc fie anumite procente din piața de publicitate, fie un număr cumulat de urmăritori. În funcție de populație sau de dimensiunea țării, pragurile pot porni, de exemplu, de la 50.000 de urmăritori pe o anumită platformă sau de la un număr total pe mai multe platforme. Mai ales pe TikTok, cu algoritmii actuali, poți ajunge, cu un singur material sau o singură postare, la sute de mii de vizualizări. Totuși, acest lucru nu reflectă neapărat dimensiunea reală a publicului tău și nici ponderea ta în piață”, susține președinta autorității din audiovizual cu referire la stabilirea criteriilor de evaluare a furnizorilor digitali.

Totodată, Liliana Vițu atrage atenţia că marile platforme sunt reglementate la nivel european prin DSA (Digital Services Act) şi că, în multe situaţii, deciziile majore privind platformele vor reveni autorităţilor europene. Autoritatea naţională poate însă decide dacă un anumit conţinut este ilegal sau dăunător conform Codului local (de exemplu dezinformare, discurs de ură, atacuri pe bază de gen). În acelaşi timp, ea subliniază că  orice măsură trebuie justificată pentru a evita reproşurile privind cenzura şi pentru a răspunde solicitărilor privind transparenţa proprietăţii mass-media online.

DEFINIŢII NOI PENTRU „DISCURS DE URĂ” ŞI „DEZINFORMARE”

În plus, Codul a fost completat cu definiţii actualizate pentru „discurs de ură” şi „dezinformare”, formulate pentru a se încadra în ultimele practici ale Consiliului Europei. Vițu menţionează că şi Comisia de la Veneţia a apreciat că aceste definiţii sunt în corelare cu standardele europene, ceea ce, în opinia ei, aduce autoritatea mai aproape de cerinţele şi pregătirea pentru eventuale procese de aderare la UE.

PROCEDURI DESCHISE ŞI CONSULTĂRI PUBLICE

Președinta a mai precizat că pe tot parcursul procesului de implementare, CA intenţionează să fie transparent şi să consulte publicul. Vițu insistă că schimbările normative vor fi puse în dezbatere, iar criteriile vor fi stabilite după consultări, astfel încât să fie clare „de unde până unde” intervine autoritatea şi ce instrumente va avea la dispoziţie.

LIPSA RESURSELOR UMANE, O PROVOCARE PENTRU CA

Extinderea reglementării digitale impune şi consolidarea capacităţii instituţionale. Liliana Vițu semnalează că CA are acum o unitate de monitorizare care trebuie extinsă (din cei 11 angajaţi planificaţi, urmează să se ajungă la 14). Mai mult, preşedinta vorbeşte despre necesitatea unei echipe specializate pentru monitorizarea serviciilor neliniare. Ea atrage atenţia asupra dificultăţilor de recrutare şi retenţie — salariile publice reduse fac dificilă atragerea profesioniştilor cu experienţă.

CITIȚI ȘI: Noua lege a mass-mediei: când va fi adoptată și ce reglementări ar urma să conțină