Sergiu Prodan: Televiziunile nu vor putea să-și dezvolte propria producție de film televizat dacă nu vor avea acces la un fond care să permită astfel de producții

Începând cu 2024, Ministerul Culturii este autoritatea responsabilă de politicile din domeniul mass-media în Republica Moldova. Totodată, pe masa instituției se află și alte inițiative care vizează direct presa. La ce etapă sunt acestea, Media Azi a încercat să afle de la ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Media Azi: Domnule ministru, din acest an, Ministerul Culturii devine instituția responsabilă de coordonarea politicilor mass-media în Moldova. Există deja o claritate cu privire la ce înseamnă asta mai exact, ce atribuții urmează să îndeplinească ministerul pe această direcție, care sunt obiectivele?

Sergiu Prodan: Suntem abia la începutul acestui drum. Pot însă să vă asigur că, inclusiv în ceea ce ține de atribuții și obiective, ne vom conduce cu strictețe de stipulările ce se conțin în, deocamdată, proiectul de lege cu privire la Fondul de subvenționare în domeniul mass-media. Deși se estima că va fi aprobat până la sfârșitul lui 2023, proiectul încă se află în procedură legislativă, urmând să fie soluționate mai multe neclarități ce au apărut după votarea lui în prima lectură.

La ce etapă se află crearea Direcției? Se știe că domeniul media în Republica Moldova se confruntă cu o criză de resurse umane, implicit în ceea ce privește specialiștii în domeniu. A identificat deja MC aceste persoane?

În luna ianuarie 2024 vor fi făcute modificări în structura statelor de personal ale ministerului și vor fi identificate spațiile necesare pentru amplasarea noii direcții. De asemenea, urmează să elaborăm fișele de post și, atunci când legea va fi votată, să anunțăm concursurile pentru ocuparea celor cinci poziții din cadrul direcției. Știm că e criză de oameni – peste tot este -, dar sperăm să identificăm profesioniști entuziaști și ambițioși, inclusiv din societatea civilă, care să accepte provocarea și să pună umărul la această activitate care se va întâmpla în premieră în Moldova.

Semnatarii rezoluției Forumului Mass-Media 2023 au cerut Ministerului să pună consecvent în practică Programul național de dezvoltare a mass-media, aprobat de Parlament încă în iulie anul trecut. Ce le răspundeți?  

Direcția se va axa prioritar pe realizarea acestui program și atât Ministerul Culturii, cât și echipa guvernamentală în general, îi va oferi tot sprijinul în acest sens.

Când totuși credeți că va fi aprobat proiectul ce vizează subvenționarea mass-media și de când ar putea fi deja operațional tot mecanismul?

Cum ziceam mai devreme, proiectul se află în procedură legislativă. Suntem încrezători că va fi aprobat chiar la începutul sesiunii legislative de primăvară, după ce vor fi eliminate toate neclaritățile existente la moment.

Apropo de neclarități, proiectul prevede că bugetul Fondului va fi constituit din banii din bugetul de stat, mai exact, „în cuantum de 1/4 din bugetul pe care îl are Teleradio-Moldova”. În avizul său, Guvernul critică această formulă și spune că legea nu permite „stabilirea legăturilor între anumite tipuri de resurse și cheltuieli”. Până la urmă, care este formula pe care o veți utiliza? Aveți vreo previziune cu privire la valoarea totală a acestui fond?

Este tocmai unul dintre aspectele care trebuie clarificate împreună cu Ministerul Finanțelor, Guvernul și comisia parlamentară de profil. În ceea ce privește formula și valoarea fondului, vom merge exact pe stipulările ce se vor regăsi în versiunea finală a legii. Cert e că trebuie să se găsească un compromis, un echilibru între ceea ce solicită Guvernul și necesitățile de facto ale mass-media. Sperăm și ne dorim să avem suficienți bani pentru a face schimbări calitative și a ajuta de facto presa.

Proiectele prezentate de instituțiile mass-media la concurs pot include și subvenții pentru componenta instituțională (structurală). Ce ar presupune această „componentă instituțională”?

Cred că este mai oportun să vorbim despre acest aspect după ce legea va fi votată în lectură finală.

Proiectul prevede și inexistența unor „decizii de constatare a încălcării grave a prevederilor Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, emise de Consiliul de Presă”. Cum și cine va decide cât de gravă e o încălcare? 

Nu Ministerul Culturii va decide acest fapt, ci un consiliu de experți reprezentativ, care va fi selectat de Consiliul de Presă, autoritatea de autoreglementare cu care vom colabora în permanență. Restul aspectelor se vor regăsi în regulamentele și mecanismele care urmează să fie elaborate de viitoarea direcție de la minister.

Cum urmează Ministerul Culturii să se asigure că mijloacele vor fi distribuite către instituțiile mass-media care cu adevărat au nevoie?

Și această activitate va fi pusă în sarcina Consiliului de experți. 

V-ați gândit la un mecanism de monitorizare continuă a felului în care s-au realizat proiectele ce au beneficiat de sprijin? Există suficiente resurse umane care să stea pe aceste dosare, să analizeze cum s-a implementat fiecare proiect, pe ce anume s-a cheltuit fiecare leu etc.?

Nu pot decât să repet ce am spus mai devreme: scopul și misiunea noastră este să elaborăm regulamente și mecanisme clare pentru toate, inclusiv cele mai sensibile, aspecte, necesare pentru buna implementare a acestei inițiative. Iar regulamentele și mecanismele cu pricina urmează să fie elaborate de viitoarea direcție.

Pe masa Dvs. mai există o inițiativă ce vizează mass-media – mai exact, televiziunile – și care ține de crearea Fondului cinematografiei, la care să contribuie inclusiv posturile TV. Întâi de toate, de ce e nevoie de acest fond?

Despre Fondul cinematografiei se discută de cel puțin zece ani. Atunci când a fost elaborată Legea cinematografiei, astăzi în vigoare, cel mai important lucru din ea era tocmai Fondul – căci legea spune cine, cât și în baza la ce transferă bani în el. În țările cu economie dezvoltată sunt, de obicei, taxate viciile – alcoolul, țigările, jocurile de noroc – și acești bani ajung în Fondul cinematografiei. În alte țări, precum Polonia, posturile TV sunt cele care contribuie la suplinirea Fondului. Or, să vorbim despre dezvoltarea cinematografiei în lipsa unui Fond e un nonsens. Am insistat pe acest fapt încă în 2014. Însă, deja la adoptarea legii, referirile la Fond au fost excluse, păstrându-se ideea creării Centrului național de cinematografie care, ca instituție a statului, să amendeze legislația în scopul creării Fondului ulterior. 

De ce e nevoie de acest fond? Înainte de toate, pentru că producția cinematografică nu se încadrează în noțiunea de an bugetar, de finanțare din bugetul statului, pentru că ar reieși că un producător de film, care primește bani din buget, este obligat să-i utilizeze până la finalul acelui an financiar și să-i raporteze ca bani cheltuiți. Dacă nu, bugetul se declară nerealizat și se anulează, pentru că anul viitor va fi alt an bugetar, cu alte sume bugetate etc. Pentru a schimba acest mecanism, avem nevoie de un fond unde se acumulează banii vii. În prezent, în Republica Moldova doar se mimează susținerea artei cinematografice, pentru că avem un sistem ce nu permite utilizarea banilor în perspectivă. Nimeni în lume nu face film din bani bugetari.

Potrivit inițiativei, pe care știm că ați discutat-o anterior cu reprezentanții mai multor posturi TV, se propune ca televiziunile – și publice, și private – să verse în acest fond 1% din vânzările de publicitate. De ce tocmai televiziunile?  

Și televiziunea, și cinematografia se încadrează în noțiunea de audiovizual. Așa e în toată lumea, doar la noi – nu. Dar orice televiziune generalistă stă pe trei piloni: știri, emisiuni și filme. Trebuie să dezvoltăm această latură economică, pentru că altfel vom fi dominați de alte interese. Televiziunile trebuie să aibă programe de filme autohtone, iar statul trebuie să protejeze acest spațiu, să taxeze utilizarea cinematografiei și să folosească banii în cauză pentru dezvoltarea acestui sector. În plus, și posturile TV vor putea beneficia, în bază de concurs, de resursele Fondului, ca să producă propriile filme. Repet, așa se întâmplă în toată lumea. Televiziunile noastre nu vor putea dezvolta propria producție de film atâta timp cât nu vor avea acces la un fond care să permită astfel de producții. Pe filme străine, cumpărate și difuzate aici masiv, nu vom ajunge departe, e o direcție moartă.

Unii manageri de televiziuni critică ideea, argumentând că prevederea în cauză ar pune o presiune financiară enormă pe posturile independente, care nu sunt nici pe departe un business profitabil în prezent. Cum le răspundeți? 

A fost abia o primă discuție, informală și colegială, în încercarea de a găsi soluții pentru a debloca acest proces și a crește piața împreună. Se pare însă că noi, ca societate, suntem atât de speriați, încât reacționăm reticent la orice propunere. Le-am mulțumit colegilor din TV pentru discuție și pentru că, fiind cu mâna pe puls, ne-au sugerat câteva direcții de perspectivă, pe care nu le-am fi descoperit fără ei. Iar, pentru claritate, voi menționa că ne aflăm în punctul în care nimic încă nu e bătut în cuie. Nici măcar contribuția în sine – că este 1% sau 0,1%, sau 2%. Toate aceste aspecte trebuie discutate și discutate împreună: ce vrem?; câți bani vrem să adunăm în acest Fond?; de câți bani este nevoie? Important e ca, într-un final, să avem o lege acceptată de toți actorii vizați, iar implementarea ei să conducă spre o dezvoltare logică a domeniului. Și, atunci când se va încheia tot acest proces, vom prezenta proiectul de lege în spațiul public, vom aduna recenziile și le vom analiza. 

Criticile vin și în contextul unei piețe de publicitate aflate în declin, spun reprezentanții posturilor TV – o piață distorsionată, cu competiție neloială și în care este foarte complicat să lupte pentru bugete foarte mici de publicitate.

Situația actuală cu scăderea bugetelor nu ține doar de criza economică și nu sunt doar războiul, pandemia sau online-ul de vină – este și lipsa de viziune a jucătorilor de pe piață. Televiziunile, din păcate, de multe ori au scăzut piața publicitară prin faptul că au făcut risipă de timp de publicitate, oferindu-l la prețuri mult prea mici. Aici se adaugă, bineînțeles, și concurența neloială, și influența factorului politic. Ne amintim cu toții situația când, la începutul invaziei ruse în Ucraina, mai mulți clienți și-au retras publicitatea tocmai de la posturile de televiziune care reflectau obiectiv agresiunea militară rusă și care, de facto, îi spuneau pe nume – „război”. Este o situație inadmisibilă și e nevoie de reglementări care să excludă repetarea ei.

Aveți un termen pentru adoptarea acestui proiect de lege? 

Sper ca legea să fie adoptată în primul trimestru al acestui an și să înceapă cât mai curând să funcționeze. Fondul cinematografiei va exista pe lângă Centrul național de cinematografie (CNC), care va fi și interfața administrativă a acestuia. CNC este instituția care, în prezent, organizează concursurile de jurizare pentru proiectele de filme, având un consiliu permanent, la care vine rezultatul unui concurs (punctajul) și care atribuie sumele necesare. La modul practic, trebuie să creăm acest fond – juridic vorbind – și să deschidem un cont bancar unde să se adune acești bani.

Recunosc, este dificil să obții rezultate, când din start te ciocnești cu reacții ostile: „Noi suntem artiști, deci statul să ne dea! De unde? Nu ne interesează! Noi și așa o ducem greu, dar statul vrea să ne ia…”. Nu vrea acest stat să ia nimic de la nimeni, inclusiv de la posturile TV. Dimpotrivă, prin Fondul cinematografiei ne dorim să oferim un mecanism de colectare de fonduri, respectiv de acces la resurse pentru propria producție (cinematografică) și un sistem de ajutor financiar, de stimulare. 

Obiectivul nostru e ca acest lucru să fie înțeles și, într-un final, acceptat și pus în practică de toate industriile interesate – televiziune, film și publicitate. Și vom face oricâte ședințe, oricâte discuții va fi nevoie pentru asta. Nu putem să fierbem la nesfârșit în oala vechiului sistem, avem nevoie de schimbare pentru a progresa.