RSF: Rusia folosește legislația antiterorism pentru a criminaliza presa independentă. Cel puțin 60 de jurnaliști au fost incluși pe lista „teroriștilor și extremiștilor”

Rusia transformă legislația privind combaterea terorismului și extremismului într-un instrument de reprimare a presei independente și a societății civile, avertizează organizația Reporteri fără Frontiere (RSF), într-o analiză publicată pe 8 iulie. Potrivit organizației, cel puțin 60 de profesioniști din mass-media figurează în prezent pe lista oficială a „teroriștilor și extremiștilor”, administrată de autoritatea rusă de monitorizare financiară.

RSF susține că etichetarea jurnaliștilor și a organizațiilor media drept „teroriști” sau „extremiști” reprezintă o nouă etapă în criminalizarea jurnalismului independent.

Un exemplu invocat de RSF este organizația OVD-info, care documentează de 15 ani arestările arbitrare și încălcările drepturilor omului în Rusia. În iunie 2026, aceasta a fost inclusă atât pe lista „teroriștilor și extremiștilor”, cât și în registrul organizațiilor „extremiste”, în baza unei hotărâri pronunțate în aprilie 2026 de Curtea Supremă a Rusiei, într-o procedură desfășurată în secret, cu dosarul clasificat, iar hotărârea nefiind făcută publică. Consecința este că orice colaborare cu organizația – inclusiv din partea jurnaliștilor, avocaților, voluntarilor sau a persoanelor care distribuie conținutul acesteia – poate atrage răspunderea penală.

Analiza arată că tendința s-a accentuat în ultimii ani. În 2025, cel puțin 30 de jurnaliști au fost adăugați pe lista „teroriștilor și extremiștilor”, față de 18 în anul precedent. Printre cei vizați se numără redactorul-șef al postului independent TV Rain, Tikhon Dzyadko, precum și jurnaliști ai Novaya Gazeta Europe. 

De asemenea, aproape un sfert dintre noile dosare penale deschise împotriva jurnaliștilor în Rusia în 2025 s-au bazat pe acuzații de extremism sau terorism, potrivit datelor citate de RSF.

Organizația avertizează că înscrierea pe această listă produce efecte imediate, cum ar fi blocarea conturilor bancare și a activelor din Rusia, riscul restricționării accesului la servicii financiare și în alte state, interdicția de a finanța sau promova organizațiile desemnate și posibilitatea unor condamnări la până la 10–12 ani de închisoare, în funcție de acuzații.

Potrivit datelor, registrul persoanelor considerate „teroriști și extremiști” cuprinde în prezent aproape 22.000 de nume, numărul acestora aproape dublându-se din 2021. Din 2025, autoritățile ruse pot desemna drept „extremiste” și organizații întregi, ceea ce permite incriminarea simultană a redacțiilor,  organizațiilor neguvernamentale și a colaboratorilor acestora.

Raportul plasează aceste măsuri într-un mecanism mai amplu de control asupra presei, alături de etichetele de „agent străin” și „organizație indezirabilă”, despre care RSF afirmă că sunt utilizate pentru stigmatizarea și izolarea vocilor critice la adresa Kremlinului. 

Organizația susține că modelul este preluat și în alte state din regiune, precum Belarus și Kârgâzstan, unde legislația privind extremismul este folosită tot mai des împotriva jurnaliștilor și instituțiilor media independente.