Numărul țărilor din care fug jurnaliștii s-a dublat în ultimii 5 ani. Presa independentă din Rusia, printre cele mai afectate

Din 2021 și până în prezent, numărul țărilor din care jurnaliștii au fost exilați s-a dublat. Potrivit datelor organizației Reporteri fără Frontiere (RSF), peste 1.400 de reprezentanți ai mass-media din cel puțin 65 de țări au fost nevoiți să își părăsească locuințele din cauza amenințărilor, războaielor, represiunilor politice sau riscurilor de detenție. Printre statele care au generat cele mai multe cazuri de exil se numără Afganistanul, Rusia și Myanmar, arată o analiză publicată de RSF cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiaților. 

RUSIA: PRESA INDEPENDENTĂ SE MUTĂ PESTE HOTARE 

Invazia rusă la scară largă în Ucraina a accelerat exodul jurnaliștilor independenți din Rusia. Potrivit RSF, 160 de jurnaliști ruși au beneficiat de sprijin pentru exil începând cu 2021, însă numărul real al profesioniștilor din mass-media care au părăsit țara este mult mai mare.

În 2022, anul în care Kremlinul și-a intensificat represiunea împotriva presei independente, 78 de jurnaliști ruși aflați în exil au beneficiat de asistență din partea RSF, comparativ cu doar patru în anul precedent.

Pe măsură ce jurnalismul independent dispare din Rusia, redacțiile relocate în străinătate au devenit unele dintre puținele surse de informație liberă pentru cetățenii ruși. Un raport citat de RSF arată că 63 de redacții independente rusești continuă să activeze din exil, iar audiența lor este estimată la între 6% și 9% din populația adultă a Federației Ruse.

Potrivit organizației, autoritățile ruse și-au extins presiunile și dincolo de granițele țării. Între februarie 2022 și septembrie 2025, 66 de jurnaliști și alți profesioniști din media au fost arestați sau condamnați în lipsă din cauza activității lor.

AFGANISTAN: PRINCIPALUL EPICENTRU AL EXILULUI JURNALISTIC 

După revenirea talibanilor la putere, în august 2021, 677 de jurnaliști afgani și-au părăsit țara cu sprijinul RSF. Organizația notează că mulți dintre ei nu sunt în siguranță nici în statele unde s-au refugiat temporar, în special în Pakistan, unde cel puțin 50 de jurnaliști au fost returnați forțat în Afganistan.

Un alt caz la care se referă RSF este Myanmar, unde junta militară a declanșat o campanie dură împotriva presei după lovitura de stat din februarie 2021. În ultimii patru ani, peste o sută de jurnaliști sprijiniți de RSF au fost nevoiți să fugă din țară, iar aproximativ 300 de jurnaliști din Myanmar s-ar fi refugiat în Thailanda.

Fenomenul este vizibil și în alte regiuni ale lumii afectate de crize politice, conflicte armate sau violență criminală. RSF menționează situații problematice în America Latină, acolo unde persistă presiunile cartelurilor de droguri și represiunile autoritare din state precum El Salvador și Venezuela, în timp ce Mexic, Columbia și Guatemala rămân printre țările unde activitatea jurnalistică „poate deveni fatală”.

Reporteri fără Frontiere avertizează că exilul nu înseamnă sfârșitul pericolelor pentru jurnaliști. Mulți dintre ei se confruntă cu deportări, dificultăți administrative, lipsa unui statut legal și presiuni transnaționale chiar și după ce ajung în țări considerate sigure. 

În acest sens, organizația solicită statelor să ofere vize pe termen lung, permise de muncă și mecanisme de protecție pentru jurnaliștii aflați în exil.

Între 2021 și 2025, RSF a oferit asistență pentru 1.468 de jurnaliști forțați să plece în exil. Dacă în 2021 fenomenul afecta 19 țări, în 2025 acesta s-a extins la 40 de state. Organizația subliniază că războaiele, deteriorarea securității și regimurile autoritare sunt principalele cauze ale acestui fenomen.