Actualitate

Proiectul noii legi privind accesul la informație, la etapa consultărilor. Prevederi și obiecții

În 2023, Parlamentul Republicii Moldova ar putea adopta o nouă lege privind accesul la informațiile de interes public. În prezent, proiectul se află la etapa de avizare, potrivit reprezentanților Ministerului Justiției. Unii experți spun că, deși un nou document care să reglementeze domeniul era necesar, în redacția actuală, textul conține mai multe lacune. 

Elaborarea noului proiect de lege privind accesul la informație a demarat la începutul anului 2022, în cadrul unui grup instituit de Ministerul Justiției. Potrivit notei informative, adoptarea documentului se impune după ce, pe 1 decembrie 2020, a intrat în vigoare Convenția Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale (cunoscută drept Convenția de la Tromsø), ratificată de Republica Moldova în 2013. În plus, obiectivul reprezintă o acțiune stipulată expres în planul de implementare a măsurilor propuse de Comisia Europeană în avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. 

Autorii susțin că, deși actuala lege a fost modificată de mai multe ori pe parcursul anilor, „se atestă că acest act normativ este conceptual depășit și nu corespunde reglementărilor și standardelor internaționale în materia accesului la documentele oficiale. Mai grav, Legea nr. 982/2000 conține viduri și lacune normative care nu asigură respectarea efectivă a dreptului constituțional de acces la informațiile de interes public”. 

CE CONȚINE PROIECTUL DE LEGE

Proiectul noii legi, între altele, definește informațiile de interes public drept toate informațiile deținute de furnizorii de informații, pe care îi enumeră exact. Este vorba despre autoritățile și instituțiile publice; întreprinderile de stat sau municipale; persoanele juridice de drept privat în care furnizorii de informații enumerați mai devreme au calitatea de fondator sau cofondator ori sunt controlate de furnizorii de informații enumerați, precum și persoanele juridice de drept privat care prestează servicii publice; asociațiile profesionale și organele de autoadministrare ale profesiilor conexe sectorului justiției; executorii judecătorești și notarii; partidele politice și organizațiile social-politice.

Proiectul mai prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a avea acces la informațiile de interes public, „fără absolut nicio discriminare. (…) prevederile Convenției de la Tromsø nu permit instituirea unor regimuri juridice preferențiale în materia accesului la informațiile de interes public, i.e. care să fie aplicabil doar în raport cu anumite categorii de subiecți (cum ar fi jurnaliștii sau instituțiile mass-media)”. Se mai enumeră modalitățile de accesare a informației, condițiile în care accesul poate fi limitat, proceduri ce vizează cererile de acces la informație sau norme privind datele cu caracter personal etc. Spre deosebire de documentul în vigoare în prezent, noul proiect conține un capitol dedicat transparenței proactive, prin care autoritățile ar urma să fie obligate să publice din oficiu, pe paginile web oficiale, un șir de informații ce se referă la activitatea lor. Totodată, se va impune respectarea unui termen expres pentru publicarea și actualizarea acestor date. 

Victor Kalughin, de la Direcția elaborare acte normative a Ministerului Justiției, a precizat pentru Media Azi că, în prezent, a fost realizată prima rundă de avizare și consultare publică a proiectului de lege, în urma căreia au fost recepționate opiniile autorităților publice și asociațiilor obștești. „În scurt timp, Ministerul Justiției va ajusta proiectul de lege conform obiecțiilor și recomandărilor înaintate și va transmite proiectul pentru a doua rundă de avizare și consultare publică. În cadrul acestui proces vor fi organizate și discuții publice cu reprezentanții societății civile în privința proiectului”, ne-a explicat funcționarul. Ulterior, proiectul ar urma să fie aprobat de Guvern și înregistrat în Parlament. De altfel, obiectivul este inclus în programul de activitate al Guvernului Recean

AVANTAJE ȘI OBIECȚII 

Oficiul Avocatului Poporului susține că legea este necesară, dar necesită mai multe ajustări. Este vorba bunăoară de accesibilitatea informațiilor de interes public pentru persoanele cu dizabilități, cele defavorizate sau minoritățile lingvistice. „Legea ar trebui să instituie și norme de excepție în cazul perceperii plăților pentru eliberarea informației pe suport de hârtie anumitor solicitanți – mass media, în cazul investigațiilor jurnalistice, persoanelor aflate în incapacitate de plată din anumite motive (vârstă, dizabilitate etc.). Experiența pandemiei, declararea stării de urgență pe teritoriul țării au demonstrat necesitatea includerii mențiunii despre faptul că declararea stării de urgență, de asediu sau de război pe întreg teritoriul țării, sau în unele localități, nu suspendă acțiunea Legii privind accesul la informațiile de interes public”, se arată într-un comunicat al instituției.

Jurista Tatiana Puiu califică drept binevenit faptul că „s-au clarificat aspecte ce țin de transparența proactivă a autorităților. Mă refer la clarificarea furnizorilor de informație, adică o interpretare mai clară a tuturor celor care cad sub incidența raporturilor privind accesul la informație, dar și clarificarea informațiilor pe care furnizorii trebuie să le publice proactiv”. 

Pe de altă parte, ea consideră că există lacune ce țin de modalitatea de sancționare a furnizorilor ori cea de oferire verbală a informației. „Dar cea mai importantă, pentru care noi tot timpul am pledat – nu se regăsește în această lege formula de acces la informație a jurnaliștilor, în particular la datele cu caracter personal de interes public. Acest tip de date nu este definit. Autorii susțin că mass-media nu trebuie să fie un grup distinct, dar eu nu pot fi de acord cu această afirmație. În formula actuală, noua lege nu va îmbunătăți accesul la informație a jurnaliștilor, în particular în ceea ce ține de solicitările de informație”, argumentează reprezentata Freedom House în Moldova. 

Andrei Lutenco, director de programe la Centrul de Politici și Reforme (CPR Moldova), enumeră printre obiecții modalitatea de contestare a deciziilor ce limitează accesul la informații, referindu-se la faptul că proiectul păstrează mecanismul de contestare a deciziilor furnizorilor de informație în instanțele de judecată. Asta în timp ce, în alte țări, în opinia lui, și-a demonstrat eficiența instituția comisarului pentru informație, ce ar aduce cu sine avantajul unui proces simplu și profesionist de contestare a refuzului informației și care ar monitoriza permanent felul în care autoritățile respectă dreptul la informație. „Din acest punct de vedere, considerăm că proiectul de lege nu corespunde standardelor și celor mai bune practici internaționale”, susține Lutenco. 

Printre alte completări necesare, semnalate de CPR Moldova, se numără reglementarea mai detaliată a felului și formatelor în care autoritățile urmează să publice proactiv informația; includerea nu doar a dreptului de a accesa informația, dar și de a o reutiliza/publica, precum și obligația autorităților de a produce, înregistra și păstra informația; interzicerea secretizării informațiilor privind încălcările în masă sau grave ale drepturilor şi libertăților omului, oricare ar fi scopurile urmărite. 

Show More

💬 ...

Back to top button