O nouă noțiune ar putea fi introdusă în legea privind examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului
Mihaela Ciobanu

Parlamentul propune completarea Legii nr. 174/2021 privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului cu o nouă noțiune juridică – „pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile”. Modificarea este inclusă într-un proiect de lege înregistrat pe 31 iulie și care vizează în principal Codul serviciilor media audiovizuale.
Potrivit proiectului, noțiunea de „pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile” va fi definită drept „existența unor circumstanțe concrete, obiective și verificabile din care rezultă un risc real și imediat de producere a unui prejudiciu grav la adresa securității statului, care nu poate fi prevenit prin măsuri mai puțin restrictive și ale cărui consecințe nu pot fi înlăturate sau remediate ulterior”.
DE CE ESTE INTRODUSĂ ACEASTĂ NOȚIUNE
Conform notei de fundamentare care însoțește proiectul, introducerea definiției răspunde unor recomandări formulate de experții Consiliului Europei și ai Comisiei Europene, care au semnalat necesitatea unor criterii clare pentru aplicarea măsurilor restrictive prevăzute de lege.
Autorii proiectului explică faptul că noua definiție urmărește să limiteze marja de apreciere a autorităților competente, prin instituirea unor criterii juridice obiective și verificabile pentru constatarea existenței unui asemenea pericol.
„În acest sens, noțiunea are în vedere existența unor circumstanțe concrete, caracterul real şi imediat al riscului, gravitatea prejudiciului şi imposibilitatea înlăturării ori remedierii ulterioare a consecințelor acestuia. Totodată, includerea cerinței ca prejudiciul să nu poată fi prevenit prin măsuri mai puţin restrictive reflectă principiul proporționalității, potrivit căruia orice ingerință în exercițiul drepturilor şi libertăților trebuie să fie necesară, adecvată scopului legitim urmărit şi să reprezinte soluția cea mai puţin intruzivă dintre măsurile apte să prevină prejudiciul”, se arată în nota de fundamentare.
Mai mult, autorii precizează că soluția legislativă propusă răspunde exigențelor privind calitatea legii, previzibilitatea și securitatea juridică, dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și în opiniile Comisiei de la Veneția. Argumentul central este că stabilirea unor criterii clare, obiective și verificabile reduce riscul interpretărilor arbitrare și facilitează exercitarea unui control jurisdicțional efectiv asupra legalității, necesității și proporționalității măsurilor adoptate în temeiul acestei noțiuni.
CE SE SCHIMBĂ LA MODUL PRACTIC
Modificarea nu schimbă întregul mecanism de examinare a investițiilor și nu introduce un nou regim pentru toate investițiile. Intervenția este una punctuală. Astfel, atunci când această noțiune va fi relevantă pentru aplicarea legii, existența pericolului ar trebui argumentată prin elemente concrete și verificabile, nu doar printr-o apreciere generală asupra unui posibil risc pentru securitatea statului.
Un element important al noii definiții este condiția ca prejudiciul să nu poată fi prevenit prin măsuri mai puțin restrictive. Această condiție reflectă principiul proporționalității: autoritățile ar trebui să recurgă la o măsură restrictivă doar atunci când aceasta este necesară pentru prevenirea prejudiciului și când nu există o alternativă mai puțin intruzivă care să producă același efect.
Prin urmare, simpla existență a unui risc nu ar fi suficientă. Riscul trebuie să fie suficient de concret și de grav, iar intervenția să fie justificată de necesitatea prevenirii unui prejudiciu care nu ar putea fi remediat ulterior.
Media Azi a scris anterior că acest mecanism permite Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională să suspende licențele posturilor de televiziune și radio, fără o hotărâre a instanței de judecată. Mai multe organizații neguvernamentale și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu legiferarea acestui mecanism, invocând lipsa de transparență.
Dacă proiectul va fi adoptat, modificarea urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.



