Guvernul promite îmbunătățirea accesului la informație pentru persoanele cu dizabilități până în 2030

Mai multe pagini web ale instituțiilor publice și servicii de stat urmează să fie adaptate, astfel încât persoanele cu dizabilități să aibă acces mai bun la informații de interes public. Totodată, autoritățile promit și extinderea serviciilor de interpretare în limbaj mimico-gestual, inclusiv online, precum și formarea mai multor interpreți. Măsurile se regăsesc în noul program național privind incluziunea persoanelor cu dizabilități, aprobat de Guvern, care stabilește obiective până în 2030.

Planul de acțiuni al programului prevede mai multe intervenții menite să faciliteze accesul persoanelor cu diferite tipuri de dizabilități la informații. Mai exact, până în 2027, autoritățile urmează să revizuiască cadrul normativ care reglementează serviciile de interpretare pentru persoanele cu deficiențe de auz. În 2028 ar urma să fie lansată o platformă online pentru prestarea acestor servicii și să fie elaborat un program de formare profesională pentru interpreții în limbaj mimico-gestual. Ulterior, în perioada 2028–2030, autoritățile își propun să formeze anual câte zece interpreți în domeniu.

„Un lucru important pe care îl vrem în Moldova și care nu este suficient de dezvoltat este un program de educare și calificare pentru interpreții de limbaj mimico-gestual. Nu avem mulți specialiști. De aceea, vom dezvolta un program împreună cu Ministerul Educației și Cercetării”, a explicat ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, în cadrul unei conferințe de presă. 

O altă direcție vizează accesul persoanelor cu dizabilități la informațiile publicate online de autorități. Până în 2027 ar urma să fie elaborate și aprobate standarde minime de accesibilitate pentru paginile web oficiale. Pentru perioada 2028–2030, Guvernul își propune să îmbunătățească câte zece pagini web în fiecare an, astfel incat oamenii cu dizabilități să le poată accesa cu ușurință. 

Serviciul gratuit de asistență telefonică pentru această categorie de persoane, disponibil la numărul 0 8001-0808, ar urma, la rândul său, să fie modernizat prin dezvoltarea unei platforme online și utilizarea rețelelor sociale. Măsura este planificată pentru 2027. Planul vizează și aplicația mobilă 112MD, destinată inclusiv facilitării accesului persoanelor cu dizabilități la serviciile de urgență. Pentru perioada 2026–2027 sunt prevăzute două campanii de informare, iar până în 2030 urmează să fie elaborate și distribuite materiale informative la nivel național.

Potrivit datelor prezentate de Natalia Plugaru, în 2025, în Republica Moldova erau înregistrate 164.682 de persoane cu dizabilități. Deși numărul lor absolut a scăzut în ultimii ani, ponderea în totalul populației a crescut de la 6,3% la 6,9%, pe fondul diminuării populației țării.

„Ne propunem să oferim acces egal persoanelor cu dizabilități. Să oferim trai independent în comunitate și să oferim posibilități de participare în procesul decizional, în viața politică, socială și economică”, a mai spus ministra. 

Pentru implementarea întregului program, până în anul 2030 sunt prevăzute circa 750,5 milioane de lei, fără a include prestațiile sociale. Potrivit ministrei, banii vor fi investiți în dezvoltarea serviciilor și a infrastructurii. Peste 328 de milioane de lei ar urma să fie acoperiți din bugetul de stat, iar restul din surse externe.

DIFICULTĂȚI DE ACCES LA INFORMAȚIE

Documentul aprobat de Guvern recunoaște faptul că accesul la sursele de informare publică este parțial asigurat. „Accesul la informații și comunicații pentru persoanele cu dizabilități presupune utilizarea metodelor, limbajelor și tehnologiilor alternative: interpretarea în limbajul semnelor, scrierea Braille, utilizarea pictogramelor și limbajul simplu și ușor de înțeles, cititoarelor de ecran, accesibilitatea serviciilor de urgență și sistemelor de avertizare în caz de situații de risc și urgențe umanitare, precum și a serviciilor publice electronice. Persoanele cu dizabilități de vedere, cu dizabilități de auz și cele cu dizabilități intelectuale și psihosociale continuă să întâmpine dificultăți în accesul la serviciile publice și la informația publică în special din lipsa accesului la servicii de interpretare în limbajul semnelor, informația nu este disponibilă prin metode alternative accesibile”, explică autorii.  

În plus, „monitorizările efectuate în anul 2025 de Consiliul Audiovizualului atestă că, la nivel național, 76% (16 operatori) din cele 21 de servicii media de televiziune care au obligația legală de a asigura accesul persoanelor cu dizabilități la programele cu caracter electoral, au respectat această obligație. Subtitrarea sincronă a buletinelor de știri și a actualităților a fost realizată de 14 servicii media, iar traducerea în limbaj mimico-gestual de către două posturi TV”. 

Problema a fost abordată și în cadrul consultărilor publice privind modificările propuse la Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA). Ruslan Lopatiuc, președintele Asociației Surzilor din Republica Moldova, a menționat că una dintre cele mai stringente dificultăți cu care se confruntă persoanele cu deficiențe de auz este nerespectarea prevederilor regulamentului audiovizual, în special a celor privind accesibilitatea serviciilor media. În același timp, Viorel Zaporojan, reprezentant al Centrului Național de Informare și Reabilitare al Asociației Nevăzătorilor, a semnalat dificultățile cu care se confruntă persoanele cu deficiențe de vedere atunci când, în cadrul emisiunilor televizate, intervențiile într-o altă limbă sunt traduse doar prin subtitrări, acestea fiind inaccesibile persoanelor slab văzătoare sau nevăzătoare. 

Modificările la CSMA au fost votate de Parlament în prima lectură pe 25 august. Între altele, proiectul obligă furnizorii de servicii media să prezinte anual Consiliului Audiovizualului un raport privind măsurile întreprinse pentru a face serviciile accesibile persoanelor cu dizabilități. Raportul ar urma să includă informații despre măsuri precum interpretarea în limbaj mimico-gestual și subtitrarea și să fie publicat inclusiv pe pagina web a furnizorului.

Problema accesului la sursele de informare a fost documentată și de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Potrivit unui studiu lansat la finalul anului 2022, persoanele în etate și cele cu dizabilități înregistrează cel mai redus nivel de acces la sursele media. În cazul persoanelor cu dizabilități, în special al celor cu deficiențe de vedere, printre barierele identificate se numără accesibilitatea redusă a paginilor web, precum și disponibilitatea insuficientă a interpretării în limbaj mimico-gestual în programele televizate.