MFRR: 736 de încălcări ale libertății presei în Europa, în prima jumătate a anului. Câte cazuri vizează R. Moldova

În prima jumătate a acestui an, 736 de atacuri și încălcări ale libertății presei au fost documentate prin Media Freedom Rapid Response (MFRR) în statele membre ale Uniunii Europene și țările candidate. Acestea au afectat 1.174 de jurnaliști și alți profesioniști media. Hărțuirea și discreditarea, amenințările și împiedicarea activității jurnalistice se numără printre cele mai frecvente forme de presiune semnalate în raportul intermediar de monitorizare, publicat de MFRR. Cinci cazuri vizează Republica Moldova. 

Potrivit datelor colectate, 363 dintre incidente au avut loc în state membre ale UE, iar alte 373 – în țările candidate. Autorii monitorizării constată că jurnaliștii și instituțiile media s-au confruntat cu o gamă largă de abuzuri: de la amenințări cu moartea și agresiuni fizice, până la atacuri asupra bunurilor și datelor jurnalistice, obstrucționarea activității profesionale și acțiuni de natură juridică.

Cea mai frecventă categorie de incidente a fost reprezentată de insulte, hărțuire și tentative de discreditare – 212 cazuri sau 28,8% din totalul alertelor monitorizate. Acestea au fost urmate de amenințări – 155 de cazuri (21,1%) și de împiedicarea activității jurnalistice – 126 de cazuri (17,1%). Totodată, au fost înregistrate 55 de agresiuni fizice, 47 de cazuri de arestare, reținere sau detenție și 38 de agresiuni fizice soldate cu răniri.

În ceea ce privește autorii atacurilor, cele mai multe incidente au fost atribuite unor persoane private – 195 de cazuri sau 26,5% din total. Actorii politici se află pe locul al doilea, cu 136 de cazuri, reprezentând circa 19% din incidentele documentate la nivel european. Ponderea este și mai ridicată în statele membre ale UE, unde politicienii sunt responsabili de aproximativ un sfert dintre atacuri. În majoritatea cazurilor, aceștia au amenințat, insultat sau discreditat jurnaliști, însă raportul consemnează și agresiuni fizice, incidente juridice și intervenții care au împiedicat activitatea jurnalistică.

MEDIUL ONLINE, PRINCIPALUL SPAȚIU AL ATACURILOR 

O treime dintre incidentele monitorizate au avut loc în mediul online sau digital, arată raportul, acesta devenind cel mai frecvent context în care jurnaliștii sunt supuși atacurilor. Sunt vizate în special hărțuirea, insultele, tentativele de discreditare și amenințările, inclusiv cele cu moartea. În același timp, atacurile asupra datelor jurnalistice iau forma hackingului, furtului de identitate digitală, publicării abuzive a datelor personale sau supravegherii. Autorii rămân adesea necunoscuți, fapt care complică investigarea și tragerea lor la răspundere, semnalează experții. 

Raportul atrage atenția în mod special asupra arestării și detenției jurnaliștilor. În primele șase luni ale anului au fost documentate 47 de cazuri care au vizat 61 de jurnaliști. Dintre acestea, 42 de cazuri (circa 89%) au avut loc în Turcia. În 30 de situații, jurnaliștii au fost reținuți sau arestați în legătură cu reflectarea protestelor ori cu postări pe rețelele sociale, în unele cazuri fiind invocate acuzații de dezinformare. Alte 12 cazuri s-au soldat cu pedepse cu închisoarea pentru 15 jurnaliști, însumând cel puțin 32 de ani de detenție.

O altă tendință semnalată de MFRR este adoptarea sau pregătirea unor acte normative care ar putea afecta libertatea presei. Sursa a identificat 11 evoluții legislative problematice, referitoare, între altele, la finanțarea externă, independența serviciilor publice de media, accesul la informații și supravegherea jurnaliștilor. Printre exemple se numără noile restricții privind finanțarea externă în Georgia, inițiative similare în Cehia și România, precum și modificări care au ridicat semne de întrebare cu privire la independența regulatorilor media sau finanțarea serviciilor publice de radiodifuziune în Slovacia și Cehia.

Raportul evidențiază și impactul războiului din Ucraina asupra infrastructurii media. În perioada analizată au fost înregistrate nouă cazuri de bombardamente, atacuri cu artilerie sau incendieri care au vizat instituții media ori infrastructura acestora în Ucraina. 

MFRR avertizează, de asemenea, asupra vulnerabilității tot mai mari a datelor jurnalistice. Au fost documentate 17 tentative de confiscare, accesare sau distrugere a datelor, inclusiv șase cazuri în care jurnaliștii au fost presați sau constrânși să își divulge sursele confidențiale. Autorii atacurilor au recurs și la furtul identității unor jurnaliști, inclusiv prin copierea identității vizuale cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru a răspândi informații false, precum și la publicarea datelor personale ale acestora.

INCIDENTE DOCUMENTATE ÎN R. MOLDOVA

Potrivit datelor, cinci incidente au fost documentate de platformă în Republica Moldova, în perioada monitorizată. Majoritatea cazurilor au fost semnalate și condamnate de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și alte organizații neguvernamentale de media. 

Bunăoară, la 17 februarie, politicianul Igor Dodon a avut un comportament considerat degradant și intimidant față de jurnalistele Camelia Ciornocan de la TV8 și Doina Onofrei de la Cu Sens, în timp ce acestea îl abordau cu întrebări după o ședință de judecată. 

La 24 martie, jurnalista TV8 Viorica Tătaru a fost ținta unor insulte, comentarii degradante și amenințări distribuite pe Facebook și Telegram, inclusiv de pe conturi care, potrivit CJI, prezentau indicii de comportament coordonat sau neautentic. Câteva săptămâni mai târziu, jurnalistul Vitalie Călugăreanu a fost amenințat și insultat de un utilizator Facebook care anterior îi transmisese și jurnalistei TV8 Mariana Rață mesaje cu insulte și amenințări cu moartea. 

Un alt caz, consemnat la 23 aprilie, a vizat mai mulți jurnaliști, reprezentanți ai presei și ai societății civile, după ce Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a publicat un colaj în care aceștia erau prezentați drept parte a unei presupuse „caracatițe PAS/Media”, demers calificat de CJI drept o tentativă de discreditare și intimidare publică. Cel de-al cincilea incident a fost raportat în iunie de echipa RISE Moldova: o persoană neidentificată a folosit timp de mai multe luni identitatea jurnalistului Vladimir Thorik, inclusiv o fotografie generată cu ajutorul inteligenței artificiale și o legitimație de presă falsă, pentru a contacta reprezentanți ai opoziției belaruse și a obține informații de la aceștia.

Media Freedom Rapid Response este un mecanism european care monitorizează și reacționează la încălcările libertății presei și mass-mediei în statele membre ale UE și în țările candidate. Proiectul este cofinanțat de Comisia Europeană și este implementat de un consorțiu coordonat de European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF), din care fac parte organizații precum Article 19, Federația Europeană a Jurnaliștilor (EFJ), International Press Institute (IPI) și altele. Baza de date Mapping Media Freedom, în care sunt documentate încălcările libertății presei din Europa, face parte din MFRR.