Memoriul privind libertatea presei: semnale de cenzură și dezinformare la GRT, progrese modeste la TRM
Pe parcursul ultimului an, televiziunea publică regională din Găgăuzia, GRT, evită să critice conducerea de la Comrat, dă semne de cenzură și a fost sancționată pentru dezinformare, potrivit Memoriului privind libertatea presei în Republica Moldova, document lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), fiind semnat de alte opt organizații neguvernamentale de media. În același timp, potrivit constatărilor ce vizează perioada 3 mai 2023 – 3 mai 2024, și radiodifuzorul public național Teleradio-Moldova a înregistrat progrese modeste.
Conform memoriului, în UTA Găgăuzia, controlul politic asupra furnizorului public regional de servicii media GRT face ca agenda redacțională să ocolească subiectele critice, care ar pune în lumină negativă autoritățile autonomiei. O monitorizare făcută de Asociația Presei Independente releva anterior faptul că GRT, într-o perioadă de șase luni, a difuzat doar două subiecte despre corupție, dar niciunul dintre acestea nu se referea la cazuri de corupție din Găgăuzia.
Semnalele de cenzură la furnizorul public regional de la Comrat GRT, care s-au conturat vizibil în februarie 2024, au constituit temei de profundă îngrijorare din partea ONG-urilor de media, care au condamnat vehement orice încercare de imixtiune ilegală în activitatea editorială a instituțiilor mass-media și au cerut investigarea acestor semnale prin prisma prevederilor Codului penal al Republicii Moldova. Autorii insistă că situația a degradat într-atât încât, în aprilie 2024, Consiliul Audiovizualului, în urma unui control, a atestat un șir de falsuri și narațiuni toxice și, în premieră, a sancționat furnizorul public regional pentru dezinformare.
În ianuarie 2024, jurnaliștii portalului Laf.md și colegii lor de la Nokta.md au devenit ținta presiunilor din partea exponenților puterii din regiune – Mihail Vlah, consilier al bașcanei Evghenia Guțul, responsabil de relația cu mass-media, care a operat cu amenințări de răfuială la adresa jurnaliștilor.
Memoriul punctează și câteva concluzii despre postul public național. Autorii constată că eforturile TRM, îndreptate spre înțelegerea provocărilor și impulsionarea unor reforme în cadrul instituției, „au rezultat în anumite schimbări benefice”. „Totuși, nici în perioada 3 mai 203 – 3 mai 2024, Serviciul ombudsmanului din cadrul TRM, ca element esențial de autoreglementare profesională, nu a reușit să se impună ca autoritate independentă și competentă, iar activitatea Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al TRM nu a fost suficient de transparentă. În același timp, la capitolul difuzării subiectelor despre corupție, Moldova 1 – postul televiziunii publice naționale – a înregistrat scoruri modeste”, se arată în memoriu.
Cu privire la cele două posturi, CJI și organizațiile semnatare ale memoriului recomandă impulsionarea reformelor la TRM și lărgirea transparenței în activitatea Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al postului. Televiziunii publice naționale i se mai recomandă să aibă o abordare sistemică și profundă a subiectelor ce țin de corupție, încălcarea drepturilor omului și dezinformarea. În cazul GRT, semnatarii memoriului pledează pentru scoaterea lui de sub influență politică și contracararea practicilor de dezinformare atestate.
