Jurnalistele, ținte frecvente ale violenței online și ale amenințărilor sexiste, arată un raport al Consiliului Europei

Violența online și amenințările bazate pe gen reprezintă un risc pentru femeile jurnaliste din Europa, arată raportul Consiliului Europei privind libertatea de exprimare pe continentul european. Datele documentului lansat pe 3 martie indică că până la 87% dintre femeile jurnaliste au declarat că au experimentat violență online legată de activitatea lor profesională.

Documentul notează că jurnalistele se confruntă cu un „dublu risc” — sunt atacate atât pentru munca lor, cât și pentru genul lor — iar nivelul de hărțuire poate împinge unele dintre ele către „zone” mai puțin expuse sau chiar către părăsirea profesiei.

Cercetarea semnalează că cele mai frecvente formele de violență bazată pe gen îndreptate împotriva jurnalistelor sunt: amenințări cu violul, abuz misogin, stigmatizare, hărțuire și amenințări cu moartea.

„Astfel de atacuri pot duce la autocenzură și la retragerea din spațiul public, reducând prezența vocilor femeilor într-un peisaj media deja dominat de bărbați. Deși această dimensiune a fost recunoscută în mai multe instrumente ale Consiliului Europei, ea a fost abordată doar parțial în activitatea recentă a Comitetului de Miniștri”, se arată în raport.

Deși autorii subliniază că datele sunt limitate, inclusiv din cauza subreprezentării femeilor în media și a obstacolelor de raportare, alertele din 2025 sugerează că jurnalistele au fost vizate semnificativ mai mult de forme de abuz verbal. Analiza alertelor arată, de asemenea, că jurnalistele s-au confruntat cu tipare distincte de țintire, obstrucționare și atacuri din partea unor persoane private și a forțelor de securitate în contextul acoperirii evenimentelor publice.

În raport sunt menționate mai multe cazuri care ilustrează tiparele de agresiune. În Turcia, de exemplu, două jurnaliste au fost agresate de poliție în timpul protestelor de la Istanbul, fiind lovite, stropite cu spray lacrimogen și vizate inclusiv cu gloanțe de cauciuc, deși au spus în mod repetat că sunt jurnaliste. În Georgia, reporterele au semnalat tot mai des violență fizică și psihologică bazată pe gen din partea poliției în timp ce informau de la proteste. În Serbia, o jurnalistă a fost ținta insultelor și a amenințărilor sexualizate online (inclusiv amenințări cu violul), iar procuratura a indicat că a fost inițiată o procedură de identificare a autorilor, iar în Franța, o jurnalistă freelancer a primit la domiciliu o scrisoare anonimă cu remarci rasiste și misogine.

Documentul semnalează că, în 2025, comparativ cu anii anteriori, jurnalistele par considerabil mai expuse unor forme grave de presiune și violență, inclusiv atacuri fizice, amenințări la adresa vieții și siguranței și hărțuire verbală. Pentru a răspunde acestor riscuri, autorii recomandă ca planurile naționale de acțiune să includă măsuri sensibile la dimensiunea de gen: protocoale clare pentru colectarea probelor, utilizarea ordinelor de restricție, sprijin pentru depunerea plângerilor către platformele digitale, precum și colectarea și publicarea sistematică a datelor defalcate pe gen, astfel încât tiparele de vătămare bazată pe gen să poată fi monitorizate în timp.