Indicele Accesului la Informație pentru 2022: nivel redus de transparență proactivă, solicitări ignorate și o lege cu mai multe lacune

Autoritățile centrale și locale nu au înregistrat progrese esențiale în domeniul transparenței proactive în ultimul an, unele instituții ignoră solicitările de informații, iar legea ce reglementează accesul la informație conține mai multe lacune. Concluziile transpar din Indicele Accesului la Informație pentru anul 2022, cercetare care măsoară transparența instituțiilor publice, și au fost făcute publice în cadrul Forumului Mass-Media, desfășurat la Chișinău pe 22-23 noiembrie. 

Indicele Accesului la Informație, evaluat la 47 de puncte din 100 în acest an, este măsurat în baza evaluării a trei criterii: accesul la solicitare, transparența proactivă și cadrul legislativ. 

Transparența proactivă măsoară disponibilitatea unor seturi de date și informații de bază pe site-urile web ale instituțiilor publice. În scopul evaluării cum se aplică această normă la modul practic, autorii studiului au analizat paginile oficiale a 58 de instituții publice și 15 întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni în care statul deține o cotă-parte. 

„Rezultatele analizei paginilor web arată un nivel redus de transparență proactivă. În marea majoritate a cazurilor, pe paginile instituțiilor publice sunt accesibile doar datele organizaționale, care țin de organigrama instituției și cadrul legal de activitate. Se observă că majoritatea instituțiilor informează în mod proactiv despre oportunitățile de angajare. Cu toate acestea, disponibilitatea limitată a datelor financiare, și anume a informațiilor ce țin de buget, rapoarte financiare, achiziții publice, salariile conducătorilor, a devenit îngrijorătoare. Aceste neajunsuri sunt doar într-o mică măsură compensate de mecanismele de transparență guvernamentale, precum portalul public Mtender, destinat achizițiilor, și pagina Agenției Naționale de Integritate, care conține declarațiile de avere și interese ale funcționarilor. În domeniul transparenței proactive nu s-au înregistrat progrese esențiale”, a declarat în cadrul prezentării datelor Indicelui Stela Pavlov, consultantă în domeniul reformelor în sectorul mass-media, anticorupție și justiție.   

Experții au măsurat și performanța instituțiilor în ce privește procesarea solicitărilor informațiilor de interes public, expediind solicitări de informație tuturor entităților vizate în analiză. În rezultat, în majoritatea cazurilor a fost dificilă obținerea informațiilor despre salariile conducătorilor instituțiilor. În topul celor care au ignorat complet solicitările expediate se numără Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Curtea de Conturi sau Banca Națională a Moldovei.

În ceea ce privește evaluarea Legii privind accesul la informație, una dintre problemele-cheie identificate ține de faptul că legea actuală conține prevederi restrânse privind transparența proactivă, „un aspect practic ignorat de această lege”, potrivit lui Dawid Szescilo, autor al Indicelui, profesor universitar și expert în reformarea administrației publice. Cercetarea mai scoate la iveală regulile neclare cu privire la taxele aplicate pentru obținerea unor informații și semnalează despre faptul că, în pofida garanției constituționale a dreptului universal de acces la informațiile de interes public, legea pare să asigure acest drept doar rezidenților Republicii Moldova. Persoanele juridice, precum și străinii nerezidenți nu sunt incluși printre beneficiarii dreptului la informare.

În cadrul prezentării concluziilor studiului, expertul s-a referit și la ce anume ar urma să fie întreprins în viitorul apropiat. „Este evident că trebuie să începem cu o nouă lege privind accesul la informație. (…) Din câte știu, ne apropiem de etapa consultărilor publice ale proiectului noii legi și este foarte important ca toți actorii interesați să aibă oportunitatea să contribuie, să împărtășiți din experiența voastră cu Guvernul, cu Ministerul Justiției, ca să ne asigurăm că această lege va îmbunătăți semnificativ situația”, a opinat Dawid Szescilo. 

Urmăriți și Emisiunea Media Azi: Accesul la informație, protecția vieții private și „linii directorii” care îngrijorează