Un amendament PAS riscă să compromită eficiența reformei anti-SLAPP. Organizații neguvernamentale cer Parlamentului să respingă propunerea
Mihaela Ciobanu
Un amendament care ar putea afecta eficiența proiectului de lege privind combaterea procedurilor judiciare abuzive împotriva mobilizării publice (anti-SLAPP) a fost înregistrat luni, 21 septembrie, în Parlament. Inițiativa, semnată de deputatul Artemie Cătănoi, reprezentant al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), propune eliminarea cerinței privind examinarea de urgență a cererilor de protecție prevăzute de mecanismul anti-SLAPP, precum și menținerea articolului 70 din Codul contravențional, care sancționează calomnia. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), alături de alte organizații neguvernamentale, solicită Legislativului să respingă propunerile cuprinse în amendament și „să își asume adoptarea unei reforme anti-SLAPP coerente”.
Potrivit amendamentului, deputatul propune amânarea intrării în vigoare a legii de la 1 mai 2027, la 1 ianuarie 2028. În consecință, jurnaliștii, activiștii și alte persoane implicate în dezbateri de interes public ar beneficia cu opt luni mai târziu de garanțiile menite să-i protejeze împotriva intimidării judiciare.
Potrivit declarației CJI, „examinarea de urgență a cererilor de protecție este esențială pentru eficiența mecanismului anti-SLAPP. Prelungirea unei proceduri abuzive amplifică presiunea asupra persoanei vizate, inclusiv prin costurile apărării și incertitudinea pe care o presupune un proces. (…) Reiterăm că menținerea articolului 70 privind calomnia ar păstra în vigoare un instrument de presiune asupra presei, căruia nu i se aplică garanțiile procedurale civile introduse prin reforma anti-SLAPP”.
„Susținem necesitatea instruirii magistraților, a elaborării îndrumărilor practice și a pregătirii instituțiilor pentru aplicarea legii. Totuși, amendamentul nu prezintă un calendar concret al măsurilor necesare și nu explică de ce acestea nu pot fi realizate până la 1 mai 2027. Pregătirea trebuie să se desfășoare pe baza unui plan cu responsabilități, termene și resurse clar stabilite”, susțin organizațiile semnatare, insistând că „faptul că propunerile vin din partea unui reprezentant al majorității parlamentare impune o poziție clară a acesteia în sprijinul unei reforme eficiente”.
JURISTĂ: „CELE TREI INTERVENȚII PROPUSE SUNT REGRETABILE”
Jurista Centrului pentru Jurnalism Independent, Cristina Durnea, susține că înregistrarea amendamentului „nu a constituit o surpriză în contextul în care, de la apariția în spațiul public a proiectului anti-SLAPP, s-au proliferat tot felul de opinii alarmiste și inexactități, venite inclusiv de la tribuna Parlamentului”.
Potrivit ei, „cele trei intervenții propuse (eliminarea caracterului urgent al examinării cererilor vizate, menținerea răspunderii contravenționale pentru calomnie și amânarea intrării în vigoare a legii până la 1 ianuarie 2028) sunt regretabile, în special dacă le evaluăm la pachet”.
„Problemele de capacitate ale sistemului judiciar și necesitatea protejării reputației sunt preocupări legitime, însă argumentele prezentate nu demonstrează că soluțiile propuse sunt necesare și proporționale cu aceste preocupări”, explică jurista.
Cristina Durnea consideră că eliminarea sintagmei „de urgență” din mecanismul anti-SLAPP nu este justificată prin trimiterea, în argumentarea amendamentului, la instituția asigurării acțiunii. Ea explică faptul că măsurile provizorii destinate prevenirii unor prejudicii sau garantării executării unei hotărâri au o funcție diferită de examinarea rapidă a unei cereri prin care se urmărește protecția împotriva unui proces abuziv. În opinia ei, problema suprasolicitării instanțelor ar trebui abordată prin măsuri de organizare și resurse adecvate, mai ales că „identificarea timpurie a acțiunilor vădit neîntemeiate poate evita consumarea inutilă a resurselor judiciare”.
Referitor la păstrarea articolului 70 privind calomnia, jurista notează că argumentarea amendamentului pornește de la necesitatea protejării onoarei, demnității și reputației – un obiectiv pe care „nimeni nu îl contestă”. Problema, în opinia ei, este dacă menținerea mecanismului contravențional este justificată în condițiile existenței remediilor civile, recunoscute chiar în amendament, precum și ce garanții există pentru a preveni folosirea acestuia în scopul intimidării persoanelor care abordează subiecte de interes public. Ea subliniază că „abrogarea unei sancțiuni contravenționale nu echivalează cu legitimarea răspândirii informațiilor false și nici cu lipsirea persoanei de protecție juridică”. Totodată, simpla creștere a numărului de cazuri înregistrate nu demonstrează, prin ea însăși, eficiența sau necesitatea normei. Pentru a ajunge la o asemenea concluzie, ar fi necesare date privind numărul cazurilor finalizate prin sancțiuni definitive, al celor încetate, precum și numărul situațiilor în care au fost vizați jurnaliști, activiști sau persoane care au criticat autoritățile. În lipsa unei asemenea analize, susține jurista, frecvența utilizării unui mecanism nu permite să se stabilească dacă acesta protejează efectiv drepturile sau dacă, în anumite situații, este folosit ca mijloc de presiune.
De asemenea, Cristina Durnea vede ca fiind problematică propunerea de amânare a intrării în vigoare a legii până la 1 ianuarie 2028. Ea admite necesitatea pregătirii magistraților, elaborării materialelor de instruire și ajustării cadrului normativ, dar subliniază că invocarea acestor argumente ar trebui însoțită de o evaluare concretă a măsurilor necesare, a responsabilităților și a termenelor. Potrivit juristei, amendamentul nu explică suficient de ce aceste activități ar impune tocmai o asemenea amânare și de ce nu ar putea fi realizate într-un interval mai scurt.
„Pentru persoanele expuse unor proceduri abuzive, fiecare lună de întârziere înseamnă continuarea suportării costurilor și presiunilor fără a putea beneficia de noile garanții”, conchide jurista.
Proiectul de lege nr. 268 privind combaterea procedurilor judiciare abuzive împotriva mobilizării publice, examinat și votat în prima lectură la 24 iulie, este catalogat de experți din domeniu drept o inițiativă legislativă necesară pentru protejarea jurnaliștilor, instituțiilor de presă, activiștilor, apărătorilor drepturilor omului și altor persoane implicate în dezbateri de interes public.
Anterior, Media Azi a explicat pe larg care sunt standardele Uniunii Europene privind protejarea dezbaterii publice, care sunt lacunele legislative ale Republicii Moldova în acest sens, dar și ce ar urma să se schimbe, în practică, odată cu ajustarea legislației.
CITIȚI ȘI:
Libertatea de exprimare în fața proceselor abuzive: ce promite potențiala lege anti-SLAPP
#UExplicat. Mecanisme anti-SLAPP: ce avem, ce trebuie schimbat, ce urmează
