#UExplicat. Noua lege a mass-media: ce avem, ce trebuie schimbat, ce urmează
Mihaela Ciobanu
Statutul de țară candidată la aderare la Uniunea Europeană obligă Republica Moldova să ajusteze legislația națională la cea a UE, inclusiv întregul cadru juridic ce guvernează domeniul mass-media. Sectorul a evoluat vertiginos, o bună parte a presei a migrat în spațiul online, iar rețelele sociale au devenit principala sursă de informare a cetățenilor. Între timp, Legea presei, adoptată acum 30 de ani, a căzut în desuetudine, fiind depășită sub numeroase aspecte. O nouă lege a mass-mediei ar urma să fie soluția așteptată la Chișinău și la Bruxelles.
CE AVEM?
În prezent, Republica Moldova își desfășoară activitatea în domeniul mass-media în baza unui act normativ adoptat în 1994, care este considerat depășit de către experți și care nu mai răspunde realităților digitale actuale și evoluției libertății presei în mediul online. Această situație a generat lacune legislative semnificative, inclusiv în ceea ce privește transparența proprietății media, asigurarea pluralismului și protecția jurnaliștilor.
CE CERE UE?
La nivelul Uniunii Europene, existǎ un nou cadru legal modern, menit să protejeze libertatea presei, pluralismul și independența mass-media, pe care statele membre sunt obligate să îl aplice. Cel mai important instrument în acest sens este European Media Freedom Act (EMFA) – Actul European pentru Libertatea Mass-Mediei, adoptat în 2024 și intrat în vigoare în august 2025.
În ultimul raport privind progresele țărilor candidate la aderarea la UE, Comisia Europeană a semnalat că în Republica Moldova este în continuare necesară armonizarea legislației media cu standardele UE. Autoritățile de la Chișinău sunt îndemnate să finalizeze alinierea cadrului legal și să implementeze recomandările restante ale Comisiei de la Veneția. Principala recomandare a executivului de la Bruxelles este asigurarea transparenței presei scrise și online.
CE FACE MOLDOVA ACUM?
Proiectul unei noi legi a mass-media a fost elaborat anul trecut, însă nu a fost înregistrat și, prin urmare, nu a parcurs procedura legislativă. În perioada următoare, atât comisia parlamentară de specialitate, cât și experții implicați urmează să revină asupra proiectului, cu scopul de a-l îmbunătăți și de a-l alinia, în cea mai mare măsură posibilă, la legislația europeană privind libertatea mass-mediei.
CE SE SCHIMBĂ ÎN PRACTICĂ?
Noua lege a presei ar trebui, înainte de toate, să definească în mod clar cine poate fi considerat jurnalist și ce tip de instituții intră în categoria presei. În același timp, documentul ar urma să stabilească reguli comune și uniforme pentru întreaga mass-media, indiferent dacă este vorba despre presa tradițională sau cea online, precum și responsabilitățile acesteia, dar și formele de protecție de care ar trebui să beneficieze.
Una dintre principalele noutăți ale proiectului ar fi crearea unui cadru legal clar pentru presa scrisă și cea online, similar celui în care a activat și activează presa audiovizuală. Totodată, una dintre cele mai sensibile chestiuni rămâne definirea statutului de jurnalist, în special în cazul persoanelor care nu fac parte din redacții, dar produc și difuzează conținut mediatic.
Deși noua lege nu își propune să modifice mecanismele de finanțare sau accesul la publicitate, aceasta va impune, cel mai probabil, cerințe mai stricte privind transparența surselor de finanțare ale presei.
CÂND INTRĂ ÎN VIGOARE?
Republica Moldova și-a asumat să adopte noua lege a mass-mediei până în luna iunie 2026.
***
Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022, a obținut statutul de țară candidată în luna iunie a aceluiași an, iar negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024. Procesul de aderare constă, în principal, în a dovedi că statul nostru poate să adopte și să implementeze legislația UE (acquis-ul UE), proces structurat pe 33 de capitole tematice din șase domenii precum justiția, piața internă, mediul sau politicile economice. Pentru fiecare capitol de negociere există etape clare, recomandări și termene orientative, iar progresul Moldovei este monitorizat constant de instituțiile europene.
CITIȚI ȘI:
Legislația media din Republica Moldova și armonizarea cu noile reglementări europene
