Ucraina: Organizații locale și internaționale avertizează că noul Cod civil poate afecta libertatea presei

Institutul Internațional de Presă (IPI), Consiliul Europei, dar și un grup de organizații media și pentru drepturile omului din Ucraina avertizează că proiectul noului Cod civil al țării conține prevederi ce pot afecta libertatea presei, jurnalismul de investigație și accesul publicului la informații. Instituțiile exprimă preocupări privind impactul proiectului asupra libertății de exprimare, în special în ceea ce privește protecția avertizorilor de integritate, aplicarea dreptului de a fi uitat și echilibrul dintre viața privată și dreptul la informare.

Institutul Internațional de Presă (IPI) a cerut parlamentului Ucrainei să elimine din proiectul Codului civil prevederile care ar putea submina jurnalismul de investigație și libertatea de exprimare. Organizația cere autorităților ucrainene să răspundă preocupărilor exprimate atât de societatea civilă ucraineană, cât și de Consiliul Europei. IPI atrage atenția asupra mai multor prevederi problematice, printre care eliminarea protecției avertizorilor de integritate împotriva acțiunilor în despăgubire, extinderea excesivă a „dreptului de a fi uitat”, care ar putea duce la ștergerea unor materiale jurnalistice de arhivă, lărgirea noțiunii de „confidențialitate a corespondenței” și pentru persoanele juridice, precum și obligativitatea consimțământului pentru folosirea numelui sau imaginii unei persoane, cu potențial de a limita activitatea jurnaliștilor și accesul la date de interes public. 

Organizația recunoaște totodată progresele recente ale Ucrainei în domeniu, precum implementarea unor elemente din Directiva UE anti-SLAPP și din Legea europeană a libertății mass-media (EMFA), și cere ca noul Cod civil să fie aliniat ferm la standardele europene privind libertatea de exprimare.

Preocupări similare au fost exprimate și de Consiliul Europei, care a prezentat la Kiev un aviz juridic privind prevederile proiectului referitoare la mass-media, libertatea de exprimare și drepturile digitale. Avizul constată că proiectul introduce o serie de concepte noi — dreptul la identitate digitală, dreptul de a fi uitat, confidențialitatea digitală și „liniștea informațională” —, dar identifică mai multe prevederi care necesită clarificări suplimentare pentru a asigura securitate juridică, proporționalitate și un echilibru corect între protecția vieții private și libertatea de exprimare. O atenție specială a fost acordată reglementării dreptului la replică și dreptului la rectificare, experții recomandând definirea clară a criteriilor de aplicare, a termenelor și a motivelor exhaustive de refuz, pentru a preveni ingerințe în independența editorială a presei. Discuția a vizat și necesitatea alinierii prevederilor privind confidențialitatea digitală la Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și la standardele europene mai largi. Avizul Consiliului Europei recomandă, de asemenea, eliminarea formulărilor vagi, evitarea suprapunerilor cu legislația sectorială și asigurarea coerenței cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și cu dreptul Uniunii Europene. 

Separat, mai multe organizații media și pentru drepturile omului din Ucraina — printre care Mișcarea Media, Institutul pentru Informare în Masă , Detector Media, ZMINA Human Rights Center, Centrul pentru Democrație și Statul de Drept etc. — au lansat o declarație comună. Semnatarii avertizează că, în contextul războiului, când jurnaliștii ucraineni lucrează sub bombardamente și presiuni pentru a documenta crimele de război și corupția, o serie de prevederi ale proiectului ar putea crea un „efect de descurajare” asupra presei și societății civile.

Organizațiile enumeră opt riscuri concrete: restrângerea jurnalismului de investigație printr-un drept la replică excesiv de larg, chiar și atunci când informația publicată este corectă; riscul unor procese legate de formulări vagi privind prezumția de nevinovăție; slăbirea protecției avertizorilor de integritate care denunță cu bună-credință suspiciuni de corupție; posibilitatea ca persoane publice să ceară eliminarea unor materiale de arhivă invocând „dreptul de a fi uitat”; drepturi excesive de confidențialitate digitală acordate persoanelor juridice, care ar complica utilizarea datelor deschise, a instrumentelor OSINT și verificarea firmelor asociate cu corupția, sancțiunile sau riscurile legate de Rusia; restrângerea publicării corespondenței unor persoane juridice, chiar dacă aceasta ar dezvălui abuzuri; punerea în pericol a utilizării înregistrărilor ascunse în jurnalismul de investigație; posibilitatea unor interdicții preventive în instanță asupra unor materiale, chiar înainte de publicarea lor. 

Organizațiile cer Parlamentului Ucrainei și președintelui acestuia, Ruslan Stefanchuk, o revizuire amplă, deschisă și incluzivă a proiectului, cu participarea organizațiilor media, a apărătorilor drepturilor omului, a jurnaliștilor de investigație și a experților în acces la informație, drepturi digitale și politici anticorupție.

Proiectul noului Cod civil al Ucrainei a fost adoptat în primă lectură de Rada Supremă la 28 aprilie 2026. Autoritățile de la Kiev susțin că reforma urmărește modernizarea dreptului privat și alinierea legislației ucrainene la standardele Uniunii Europene, în contextul negocierilor de aderare.