Trei ani de la protestele masive din Belarus: represiunile împotriva presei continuă  

La trei ani de când cetățenii din Belarus s-au ridicat pentru a cere autorităților numărarea corectă a voturilor de la alegerile prezidențiale din 2020, rețeaua globală International Press Institute (IPI) își declară din nou solidaritatea față de cauza restaurării democrației în țară, potrivit unui articol publicat pe site-ul organizației. În contextul în care președintele Belarus, Alexandr Lucașenco, a eliminat presa independentă din țara sa, IPI continuă să ceară eliberarea imediată a tuturor jurnaliștilor încarcerați, precum și anularea tuturor interdicțiilor privind activitatea mass-mediei independente din acest stat.  

Potrivit IPI, până la alegerile din 2020, Lucașenco menținea controlul asupra mass-media, permițând un spațiu limitat pe online pentru redacțiile independente. Totuși, în urma protestelor masive din 2020, în încercarea de a cenzura informațiile legate de nemulțumirea populară, el a reprimat toate vocile critice rămase în Belarus. Presa liberă a fost învinuită că ar „incita” la proteste. Chiar în primele săptămâni, jurnaliști de la redacții populare, precum Belsat și Nasha Niva, au fost împușcați cu gloanțe de cauciuc de către forțele de ordine, în ciuda faptului că purtau însemne „PRESA”. Mai târziu, zeci de jurnaliști atât din Belarus, cât și de peste hotare au fost hărțuiți de către securitate care nu a făcut diferență dintre reprezentanții presei și protestatari atunci când îi bătea sau îi aresta. Site-urile independente au fost blocate, iar cetățenii din Belarus au apelat la canalele de știri de pe Telegram pentru a se informa despre situația din țară.

Jurnaliști arestați

Conform Asociației Belaruse a Jurnaliștilor (BAJ), 35 de jurnaliști și reprezentanți ai mass-media rămân în spatele gratiilor. În perioada premergătoare alegerilor, relatează IPI, autoritățile din Belarus au escaladat practica de a închide jurnaliștii în închisori. Prima țintă a fost un jurnalist de la Radio Europa Liberă care a fost arestat cu două luni înainte de realegerea lui Lucașenco și, mai târziu, condamnat la 15 ani de închisoare pentru presupusa „organizare de revolte” și „incitare la ură”. El a fost acuzat că administra un canal de știri popular pe Telegram.

Situația s-a înrăutățit după alegeri. Atunci, două jurnaliste de la Belsat au fost arestate pentru difuzarea în direct a unui protest anti-Lucașenco din Minsk. Una dintre jurnaliste a primit o sentință de doi ani pedeapsă cu închisoarea pentru „organizarea de evenimente care încalcă ordinea publică”, în timp ce colega sa a fost condamnată la peste opt ani pentru aceleași acuzații, precum și pentru „trădare de țară”.

De atunci, mai multe valuri de represiune au lovit mass-media independentă din Belarus. În martie, un jurnalist de origine polono-belarus și corespondent al Gazeta Wyborcza a fost închis în martie 2021. În luna mai, în același an, autoritățile au arestat alte două reprezentate ale mass-media, redactoarea-șefă și directoarea Tut.by, care era considerată cea mai populară instituție media din Belarus. În ianuarie 2023, un tribunal din Minsk le-a condamnat pe ambele la 12 ani de închisoare.

Mass-media independentă, blocată și calificată drept extremistă

După protestele masive din 2020, autoritățile din Belarus au început să califice instituțiile de presă  independente drept „formațiuni extremiste”, interzicând orice interacțiune a cititorilor cu aceste entități. Simpla abonare la aceste portaluri este catalogată ca „asistență oferită unei formațiuni extremiste”, iar distribuirea conținuturilor se poate solda cu amenzi și chiar arestări. Titulatura de „formațiuni extremiste” a fost aplicată majorității presei independente populare din Belarus, inclusiv Belsat, Euroradio, Tut.by, Nasha Niva, serviciul belarus al RFE/RL, Charter 97 și Zerkalo.io, site succesor al Tut.by care activează în prezent din străinătate. Aproape toate instituțiile independente au fost nevoite să-și mute activitatea peste hotare și să-și desfășoare activitățile în exil.

Înăsprirea reglementărilor și acțiuni dure împotriva mass-media

Deși libertatea presei în Belarus este la cea mai joasă treaptă de la independența țării, IPI subliniază faptul că autoritățile de la Minsk continuă să adopte legislație draconică care inhibă activitatea jurnaliștilor.

La 1 iulie 2023, Lucașenco a semnat o nouă lege care permite autorităților să alunge jurnaliștii veniți din țări pe care guvernul belarus le consideră drept „ostile”. Chiar cu câteva zile înainte de adoptarea legii, grănicerii belaruși au expulzat o corespondentă a PAP, agenția națională de presă a Poloniei.

La nivel local, după ce au permis pentru scurt timp redeschiderea Intex-Press, autoritățile au blocat din nou accesul la această pagină și au desființat grupul media. Redactorul-șef al Rehianalnaya Gazeta („Ziarul Regional”), o importantă instituție de știri din orașul Maladzechna, a fost reținut. El a fost acuzat de „denigrarea Belarus” și acum riscă până la patru ani de închisoare.

În iunie, angajații Ranak TV, un post local din orașul Svietlahorsk, au fost reținuți pentru câteva zile după publicarea unui articol despre o explozie recentă la o fabrică din apropierea orașului, în urma căreia au murit mai mulți muncitori. Ulterior, autoritățile au forțat instituția media să-și sisteze activitatea și să dezactiveze site-ul.

Solidaritate internațională

„La trei ani de la protestele în masă, nu se profilează niciun sfârșit al represiunii groaznice asupra presei libere și a jurnaliștilor din țară. Regimul lui Lucașenco este hotărât să reducă la tăcere presa independentă, ca parte a efortului său de a se menține la putere. Rețeaua globală IPI este solidară cu jurnaliștii belaruși incredibil de curajoși care își continuă munca în țară și în străinătate, adesea punându-se în pericol. Continuăm să cerem încetarea represiunii, inclusiv eliberarea tuturor jurnaliștilor și angajaților din mass-media închiși. Comunitatea internațională trebuie să continue să sprijine presa independentă din Belarus, inclusiv prin asigurarea sprijinului și condițiilor adecvate pentru jurnaliștii aflați în exil și care mențin vii temeliile jurnalismului pentru un viitor democrat al Belarus”, a declarat Scott Griffen, director adjunct al IPI, citat pe site-ul organizației.