Studiu Internews // Presa locală, mai transparentă la capitolul beneficiarilor finali, dar cu probleme mari privind transparența surselor de finanțare

În cazul instituțiilor media locale, transparența proprietății nu este o problemă atât de semnificativă precum în cazul celor naționale. Pentru cele mai active redacții locale, fondatorii, administratorii sau beneficiarii finali pot fi identificați. În majoritatea cazurilor, fondatorii acționează și ca administratori, prin urmare, fiind și beneficiarii finali. În schimb, corectitudinea datelor referitoare la sursele de finanțare ale presei locale nu a putut fi verificată, relevă  studiul național de cartografiere a mass-mediei locale din Republica Moldova.

Potrivit cercetării Internews, unele instituții de presă locale continuă să fie gestionate și/sau administrate de consiliile raionale și/sau reprezentanții administrațiilor publice locale. Acestea includ o redacție în regiunea de nord, una în regiunea de sud și patru în Autonomia Găgăuză și Taraclia. În plus, Gagauziya Radio Televizionu este compania publică regională fondată de Adunarea Populară a Găgăuziei și funcționează conform prevederilor Codului Serviciilor Media Audiovizuale (CSMA) și ale actelor normative locale.

Harta Internews dezvăluie că șapte companii au în gestiune câte două instituții de presă locale diferite.

Sursele de finanțare

Datele referitoare la sursele de finanțare ale instituțiilor de presă locale au fost cel mai dificil de colectat, potrivit autorilor studiului, cu atât mai mult cu cât credibilitatea informațiilor privind finanțarea este subiectivă, având în vedere că aceste date au fost în mare parte colectate din discuțiile cu managerii instituțiilor media și nu au putut fi verificate din alte surse.

Cinci din cele 68 de mijloace de comunicare locale identificate au menționat că nu au bugete de funcționare sau surse de finanțare și că activitățile lor se desfășoară pe baza voluntariatului, iar în cazul altor zece redacții sursele de finanțare nu au putut fi identificate sau nu au fost dezvăluite de managerii intervievați.

Cele mai multe instituții de presă au menționat că dispun de mai multe surse de finanțare. Aproape jumătate dintre instituțiile de media active (30) au declarat că au cel puțin două surse de finanțare, în timp ce 22 dintre ele au menționat că au trei sau mai multe surse de finanțare.

Trei dintre sursele principale de finanțare pentru mass-media locală sunt granturile, publicitatea și abonamentele și/sau vânzările cu amănuntul. Chiar dacă veniturile din publicitate sunt menționate de majoritatea instituțiilor media (44), acestea acoperă sub 10% din bugetul lor total. Pe de altă parte, granturile servesc ca sursă principală de finanțare pentru 20 dintre redacțiile locale și, potrivit mai multor manageri intervievați, este sursa de finanțare fără de care nu ar putea exista sau funcționa.

Printre celelalte surse de finanțare menționate de managerii media se numără prestarea de servicii, în principal video și foto, menționată de 21 de redacții; împrumuturi/credite (2 instituții); investiții din partea fondatorului (1), fonduri de la consiliul raional și/sau primăria orașului (6); donații (3); fonduri alocate din bugetul local.

Conform recomandărilor autorilor, dependența de o singură sursă de finanțare, indiferent care ar fi aceasta, este o practică nesustenabilă pe termen lung. Managerii media sunt sfătuiți să înceapă să privească instituțiile de presă ca pe niște afaceri, ceea ce implică experimentarea și implementarea unor noi modele de business și va ajuta la diversificarea surselor lor de finanțare.