Securitatea digitală a jurnaliștilor, în atenția autorităților. Ce probleme și soluții au fost discutate de Ziua Libertății Presei

Siguranța jurnaliștilor în mediul online și măsurile de protecție instituțională pentru angajații din mass-media și redacții au fost în centrul unui panel organizat luni, 4 mai, cu ocazia Zilei Libertății Presei, de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Discuțiile au avut loc pe fondul creșterii alarmante a atacurilor online în breaslă, iar la eveniment au participat reprezentanți ai autorităților și jurnaliști care au analizat cauzele amplificării fenomenului și direcțiile posibile de intervenție.

UNDE SE BLOCHEAZĂ PROCESUL DE PROTECȚIE A JURNALIȘTILOR

Jurista Cristina Durnea a trecut în revistă principalele vulnerabilități ale sistemului de protecție a jurnaliștilor, precizând că ele țin de un cumul de factori structurali, printre care funcționarea deficitară a sistemului de aplicare a legii, dar mai ales constrângerile de timp și financiare cu care se confruntă redacțiile, în special cele mici. „Dacă analizăm și situația în care nu se merge doar cu o plângere la Poliție, ci și cu o acțiune în instanță, acolo unde este nevoie de asistență juridică, vedem că, din păcate, marea majoritate a jurnaliștilor descriu acest proces de interacțiune atât cu Poliția, cât și cu instanțele de judecată ca fiind unul anevoios, care le consumă prea multe resurse de timp și bani. Prin urmare, preferă să își facă munca de bază”, a explicat ea.

Cu referire la utilitatea ultimelor modificări legislative menite să sprijine jurnaliștii, Cristina Durnea a subliniat că schimbările operate la Codul penal și Codul contravențional, care prevăd sancțiuni mai aspre pentru faptele prejudiciabile îndreptate împotriva mass-mediei și care au intrat în vigoare la 14 februarie 2026, au avut o perioadă prea scurtă de aplicare pentru a putea fi evaluate în practică. „Din punct de vedere stilistic, ele arată foarte bine. Teoretic, arată extraordinar. Ca și în cazul multor legi din Republica Moldova, sunt redactate foarte frumos, însă problema principală ține deja de aplicarea lor”, a punctat experta.

COMUNICAREA JURNALIST-POLIȚIST: CUM ARATĂ ȘI  CE  LIPSEȘTE

Jurnaliștii și managerii instituțiilor media prezenți la eveniment au subliniat că, în practică, raportarea cazurilor de hărțuire digitală este adesea îngreunată de un dialog dificil cu angajații Poliției, în special cu polițiștii de sector.

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a explicat că aceste dificultăți țin atât de volumul mare de muncă, cât și de nivelul diferit de pregătire al personalului din prima linie, care este, de regulă, primul punct de contact pentru astfel de sesizări. El a mai precizat că nu toți polițiștii sunt suficient instruiți pentru a gestiona cazuri din mediul online, unde s-au mutat tot mai multe infracțiuni, inclusiv cele care vizează jurnaliștii, iar lipsa specializării și a resurselor tehnice rămâne o provocare majoră.

El a recunoscut că, în cazul infracțiunilor din mediul online, lucrurile sunt complexe și necesită echipamente speciale, care nu există în toate inspectoratele. „La moment, singura subdiviziune specializată în documentarea infracțiunilor din mediul online este în cadrul Inspectoratului Național de Investigații. Sperăm ca, odată cu reorganizarea și regionalizarea Poliției, să extindem această capacitate la nivel regional”, a clarificat șeful IGP.

Cernăuțeanu a mai adăugat că relația cu unele platforme online este problematică: „În cazul Telegram, avem mii de solicitări către administrația platformei, însă nu primim răspunsuri, deși vorbim despre sute și mii de infracțiuni, inclusiv grave”.

CE SOLUȚII LEGISLATIVE PROPUN AUTORITĂȚILE

Deputata Marcela Adam, membră în Comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, a subliniat că, în ultimii ani, au fost operate mai multe intervenții legislative menite să consolideze protecția jurnaliștilor și să adapteze cadrul normativ la noile realități, în special cele din mediul digital. În acest context, ea a evidențiat modificările operate anul trecut la Codul serviciilor media audiovizuale, precum și pachete legislative privind incriminarea violenței digitale și a abuzului online, care includ și prevederi referitoare la protecția jurnaliștilor, inclusiv în ceea ce privește infracțiuni precum ultragierea.

Totodată, deputata a menționat și noua lege a mass-mediei, care se află în procedură legislativă și prevede, de asemenea, mai multe prevederi menite să consolideze statutul și protecția jurnalistului.

Mai mult, demnitara a accentuat că Republica Moldova, în calitate de stat candidat la integrare în Uniunea Europeană, trebuie să își ajusteze și să își armonizeze legislația națională cu prevederile legislației europene. „Ținem cont de noile prevederi ale legislației europene, în special de cele adoptate recent, în 2024, pentru a ajusta legislația națională și a o armoniza astfel încât să avem, într-adevăr, prevederi care să ofere mai multă siguranță și protecție pentru jurnaliști”, a notat ea.

În panel, și Anton Ialău, șeful Direcției politici în domeniul mass-media din cadrul Ministerului Culturii, a reamintit că un reper important pentru protecția jurnaliștilor urmează să fie Planul de acțiuni în domeniul securității jurnaliștilor pentru anii 2026–2027, semnat la sfârșitul lunii aprilie. Reprezentantul Guvernului a explicat că documentul stabilește un set de măsuri menite să consolideze protecția jurnaliștilor și a domeniului mass-media, inclusiv prin armonizarea legislației cu standardele europene și internaționale, consolidarea cadrului operațional și combaterea impunității, precum și creșterea rezilienței jurnaliștilor și a redacțiilor.