Raport interimar ENEMO: Dezinformarea online, unul dintre cele mai mari riscuri la adresa integrității alegerilor parlamentare

Sfera online se dovedește a fi cea mai vulnerabilă zonă a mediului informațional din Republica Moldova în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Potrivit raportului interimar al Rețelei Europene a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO), rețelele sociale sunt utilizate ca principale canale pentru dezinformare, influență externă și finanțări ascunse. Pe de altă parte, climatul mediatic tradițional este pluralist, dar rămâne supus unei presiuni structurale, financiare și politice semnificative.

DEFICIENȚE STRUCTURALE ȘI LIMITĂRI ALE MASS-MEDIEI TRADIȚIONALE

Autorii raportului precizează despre o serie de deficiențe structurale în mass-media tradițională: „Reformele recente apropie cadrul legislativ de standardele europene, însă aplicarea legii este inconsecventă, iar mass-media independentă rămâne fragilă din cauza finanțării limitate, a lipsei de personal și a amenințărilor recurente la adresa siguranței jurnaliștilor. Această dinamică limitează capacitatea mass-media de a oferi o acoperire mediatică echitabilă, imparțială și profesională, lăsând integritatea spațiului informațional vulnerabilă”. 

Experții notează că, în iulie 2025, Parlamentul a adoptat amendamente importante la Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA), pentru a alinia legislația la Directiva UE privind serviciile media audiovizuale și la Actul european privind libertatea mass-mediei. Se amintește că modificările au introdus definiții clare pentru „conținut ilegal”, „dezinformare” și „discurs instigator la ură”, au extins reglementarea asupra platformelor de partajare video și au consolidat protecțiile pentru minori și publicul larg. Raportul subliniază, de asemenea, că procedurile de numire a membrilor Consiliului Audiovizualului și Consiliului de Supraveghere al radiodifuzorului public Teleradio-Moldova au fost revizuite pentru a asigura concursuri publice și o participare mai largă a societății civile, eliminând totodată dreptul Parlamentului de a-i demite. 

Tot autorii menționează că, prin modificarea Codului penal, au fost incriminate explicit obstrucția și intimidarea jurnaliștilor, iar pentru limitarea influenței oligarhice a fost redus pragul de deținere a proprietății media de la 35% la 25%.

Deși statul oferă anumite forme de sprijin presei, bunăoară prin Fondul de subvenții pentru mass-media și mecanismul de subvenționare a distribuției publicațiilor periodice, raportul subliniază că lipsesc încă mecanismele de supraveghere coerentă. Mass-media online și tipărită funcționează fără o reglementare clară, iar o nouă lege a mass-mediei rămâne neadoptată. În plus, persistă îngrijorările legate de riscul de ingerință arbitrară prin posibilitatea suspendării licențelor de emisie fără control judiciar. Pentru a contracara dezinformarea, a fost creat Centrul de Comunicare Strategică, care, fără a fi un organ de reglementare, analizează tendințele informaționale și emite recomandări instituțiilor statului, mass-mediei și societății civile.

Raportul face trimitere și la monitorizările efectuate de Consiliul Audiovizualului și Centrul de Jurnalism Independent, care arată că o acoperire echilibrată coexistă cu părtinire, pluralism limitat și disparități regionale. Deși televiziunea și radioul rămân cele mai consumate surse de informare, „unele instituții păstrează legături politice strânse sau se bazează în mare măsură pe programe străine redifuzate”. Fragilitatea financiară este agravată de veniturile limitate din publicitate, obligând multe posturi de radio și televiziune să depindă de sprijin extern. Dezbaterile electorale, deși reprezintă un instrument important pentru informarea alegătorilor, sunt adesea afectate de refuzul candidaților de a participa, ceea ce limitează pluralismul autentic în campanie. 

TIKTOK ȘI TELEGRAM, LIDERI ÎN DISTRIBUIREA MANIPULĂRII

Conform raportului, TikTok și Telegram joacă roluri centrale în diseminarea conținutului manipulativ. Narațiunile recurg adesea la teme legate de identitate, religie și valori tradiționale pentru a diviza societatea și a submina încrederea în instituții. Echipa de evaluare atrage atenția și asupra riscurilor pentru siguranța presei, subliniind că „pe lângă răspândirea mesajelor proruse, Telegram a fost utilizat pentru hărțuirea și intimidarea jurnaliștilor prin campanii de denigrare, deepfake-uri și abuz coordonat”. 

Între iunie și august 2025 a fost documentată o campanie de manipulare și interferență informațională desfășurată din Belarus, care a promovat consecvent narațiuni proruse, a încercat să submineze instituțiile democratice și a alimentat acuzațiile de fraudă electorală. Se mai notează că, deși autoritățile au anunțat la începutul lunii septembrie un acord cu TikTok pentru accelerarea suspendării conturilor suspecte într-un interval de una până la trei ore, Inspectoratul General al Poliției a raportat că 95% dintre solicitările oficiale de eliminare a conținutului sunt respinse. Autorii raportului subliniază rolul ambiguu al rețelei TikTok și avertizează că „deși platforma pretinde cooperare cu autoritățile și introduce garanții electorale, în practică rămâne un canal principal pentru conținut malign și dezinformare”.

Totodată, analiza indică că inițiativele independente de verificare a faptelor și de alfabetizare media continuă să demonteze narațiunile false și să crească gradul de conștientizare a populației. Deși TikTok a lansat garanții electorale înaintea scrutinului din 28 septembrie – de la un Centru Electoral în aplicație, realizat împreună cu CEC și Stop Fals!, până la parteneriate de fact-checking și eliminarea rețelelor neautentice –, diferența dintre promisiuni și implementare arată că, potrivit experților, „platforma rămâne un punct vulnerabil al spațiului informațional din Moldova”.

GĂGĂUZIA, TRANSNISTRIA ȘI NORDUL MOLDOVEI: TERENURI SENSIBILE PENTRU INFORMARE

Monitorizarea avertizează că diferențele regionale slăbesc și mai mult pluralismul media. În Găgăuzia predomină narațiunile rusești, iar controlul politic și informațional este aproape absolut. Vocile independente rămân sub presiune, iar inițiativele care promovează conținut multilingv și verificarea faptelor se confruntă cu resurse insuficiente. Vulnerabilități similare se regăsesc și în Transnistria. Părți din nordul Moldovei rămân, de asemenea, expuse, unde narațiunile locale exploatează nemulțumirile comunităților și amplifică neîncrederea în instituțiile centrale, chiar dacă mass-media independentă continuă să funcționeze într-un mediu constrâns.

Raportul ENEMO, rezultat al Misiunii Limitate de Observare a Alegerilor, a fost publicat pe 16 septembrie și acoperă perioada 15 august – 12 septembrie 2025. Formată din șase experți, echipa de observatori internaționali se află în Republica Moldova la invitația Comisiei Electorale Centrale.