Problemele presei din Moldova versus saltul în Indicele Libertății Presei, analizate de experții CJI și RSF: „Calitatea presei, o garanție pentru libertatea mass-mediei”
Saltul Republicii Moldova în Indicele Libertății Presei din acest an, pe locul 28 din 180 de țări, poate fi explicat printr-un efect mecanic, pe fundalul înrăutățirii situației în alte state anul trecut, dar și prin îmbunătățirea scorurilor în ceea ce privește contextele politic și economic, susțin reprezentanții organizației Reporteri fără Frontiere. Asta în timp ce, la Chișinău, Centrul pentru Jurnalism Independent a atras atenția că, în 2022, situația mass-mediei din Republica Moldova a fost marcată de probleme grave. Discuțiile la subiect au avut loc în cadrul atelierului „Calitatea presei, o garanție pentru libertatea mass-mediei”, organizat de CJI în colaborare cu RSF pe 21 septembrie.
Experții celor două organizații au comparat rezultate ale două cercetări care sunt lansate anual: Indicele privind Situația Presei din Republica Moldova, pe care CJI îl publică la începutul fiecărui an, precum și Indicele Mondial privind Libertatea Presei, prezentat an de an în luna mai, atunci când sunt marcate Zilele Libertății Presei.
Responsabila de Europa de Est și Asia Centrală a redacției Reporteri fără Frontiere (RSF), Jeanne Cavelier, a explicat creșterea substanțială a poziției Republicii Moldova în Indicele Libertății Presei printr-un „efect mecanic”: reușită mai bună a țării noastre pe fundalul unei situații tot mai precare la nivel regional și global. Experta a reamintit că metodologia RSF se bazează pe evaluarea a cinci indicatori ce țin de contextele economic, politic, social, juridic și cel al securității mass-mediei, iar poziționarea pe locul 28 se datorează creșterii punctajului pentru contextul politic (+9.09 puncte) și, mai ales, cel economic (+10.12 puncte).
„Din perspectiva politică, studiul RSF caută să afle dacă procesul de obținere a licențelor în mass-media este unul transparent, dacă instituțiile media de stat reflectă toate viziunile politice sau dacă oficialii guvernamentali și mediul politic în general garantează libertatea presei, în timp ce pentru aspectul economic s-a vrut a ști dacă statul repartizează în mod corect susținere și publicitate tuturor instituțiilor de presă, dacă competiția dintre redacții crește calitatea jurnalismului sau care este ponderea concentrației mediatice”, a punctat Cavalier.
De asemenea, jurnalista RSF a subliniat faptul că, din 2014, Indicele Libertății Presei în Moldova a avut o dinamică relativ stabilă în raport cu țări precum Ucraina și Georgia. În schimb, în ultimii doi ani, Moldova a înregistrat cele mai bune rezultate în comparație cu aceste două țări, care de asemenea și-au declarat parcursul proeuropean și dorința de a adera la Uniunea Europeană. În același timp. Moldova are și cel mai bun rezultat la capitolul respectării libertății presei dintre țările din Europa de Est și Asia Centrală. Jeanne Cavelier a calificat saltul țării noastre drept al unui „elev bun”.
Pe de altă parte, Nadine Gogu a declarat în cadrul discuțiilor despre faptul că, în 2022, „situația mass-mediei din Republica Moldova a fost marcată de probleme grave. Chiar dacă, comparativ cu anii precedenți, a fost înregistrată o ușoară evoluție a stării presei, progresul înregistrat nu poate fi calificat drept o tendință stabilă”, așa cum arată concluziile Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru anul trecut, elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent.
Directoarea CJI a menționat că „provocările recent apărute în urma războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei au agravat factorii ce afectau siguranța jurnaliștilor. În egală măsură, deși legile care reglementează domeniul media au fost revizuite și completate cu prevederi necesare, implementarea defectuoasă a acestora a rămas o preocupare semnificativă, în special în ceea ce privește accesul la informații de interes public”. Între timp, la nivel regional, Adunarea Populară din Găgăuzia a continuat să aprobe prevederi care intră în conflict cu reglementările naționale și standardele stabilite, potrivit ei.
La eveniment a mai fost prezent și Erik Larsson, jurnalist suedez, care a relatat despre situația presei în țara sa, care s-a menținut constant în topul Indicelui Libertății Presei de-a lungul anilor. Deși la capitolul securității jurnaliștilor Suedia ocupă locul 40, aceasta se poziționează pe locul 4 în topul libertății presei mondiale. Jurnalistul a subliniat importanța subvenționării sectorului media de către stat în mod corect și transparent, dar și necesitatea protejării jurnaliștilor prin toate instrumentele posibile, pentru a le oferi libertatea de a-și face nestingherit munca.
Urmăriți și emisiunea Media Azi: Cum să înțelegem locul 28, ocupat de R. Moldova în Indicele Mondial al Libertății Presei
