Organizațiile de media au constatat peste 140 de atacuri asupra presei în perioada grevei de două săptămâni în Ecuador

Stigmatizarea presei și impunitatea care se atestă în legătură cu atacurile asupra jurnaliștilor sunt principalii factori ce au generat atmosfera violentă în care activează ziariștii din Ecuador în ultimele  două săptămâni, în plină grevă națională, informează LatAm Journalism Review. Concluzia aparține mai multor organizații pentru libertatea de exprimare, care au condamnat valul de atacuri din mai multe orașe ale țării în timpul demonstrațiilor convocate pe 13 iunie de conducerea indigenilor din Ecuador și de alte organizații comerciale. 

„Se atestă o atmosferă foarte gravă de violență împotriva presei. Au fost incidente violente precum atacuri cu pietre, cu bastoane. În direcția jurnaliștilor au fost aruncate diferite obiecte sau lichide fierbinți. Nu li s-a permis să-și facă munca de mediatizare”, a declarat César Ricaurte, directorul departamentului organizației Fundamedios pentru LatAm Journalism Review.

Până la data de 28 iunie, Fundamedios a înregistrat în total 142 de atacuri asupra a 159 de victime, inclusiv jurnalişti (86), cameramani (27), fotojurnalişti (9), agenții de ştiri (8). Opt dintre jurnaliştii vătămaţi au fost atacaţi de mai multe ori.

Organizația a stabilit că, în 117 dintre aceste cazuri de violență, agresorii au fost protestatarii, în 14 cazuri – forțele de securitate, în 13 cazuri – persoane necunoscute, în 6 cazuri – funcționari publici, în 4 cazuri – agresori nestatali, în 4 cazuri – personalități politice și într-un caz un lider indigen.

Cele mai frecvente atacuri au fost agresiunile fizice – 65 de cazuri.  De asemenea, au fost înregistrate 49 de amenințări, 17 cazuri de stigmatizare, 10 cazuri de împiedicare a accesului la informații, 6 cazuri de restricții în spațiul digital, 5 cazuri de furt de echipamente, 4 arestări, 2 cazuri de distrugere a echipamentelor și un caz de proces de judecată neconform standardelor.

„Atacurile vin în cea mai mare parte de la demonstranți, care acuză mass-media și jurnaliștii că sunt actori politici părtinitori în greva națională convocată de mișcarea indigenă. (…) Toate acestea se petrec în mijlocul unui discurs constant de respingere a prezenței jurnaliștilor și a unei stigmatizări a muncii presei”, se arată într-o declarație a rețelei regionale de organizații pentru libertatea presei și protecția jurnaliștilor Voces del Sur.

Bunăoară, „presa coruptă” este unul dintre sloganurile repetate cel mai des de protestatari în atacurile verbale asupra reprezentanților breslei. Sursa notează că această frază a fost popularizată de fostul președinte Rafael Correa ca parte a unei campanii de defăimare împotriva jurnaliştilor și organizaţiilor media pe care ar fi dus-o în cei 10 ani de când se află la putere, prin intermediul posturilor oficiale de radio şi televiziune. „Dacă asculți discursurile, factorul presei ca inamic este mereu prezent”, a spus Ricaurte pentru LJR.

În context, rețeaua Red Voces del Sur a reamintit liderilor grevei naționale că jurnaliștii nu sunt actori politici și că ei sunt responsabili să adune mai multe voci pentru ca cetățenii să cunoască despre diverse evenimente. „Condamnăm aceste acte de agresiune și îndemnăm statul și organizațiile sociale care promovează mobilizările să ofere protecția și garanțiile cuvenite pentru desfășurarea muncii jurnalistice și să recunoaștem astfel importanța presei și a jurnaliștilor în aceste contexte”, se arată în declarația organizației Red Voces del Sur.

Potrivit LatAm Journalism Review, impunitatea în cazurile de violență împotriva presei în anii precedenți este un alt factor care a încurajat atacurile în timpul grevei naționale actuale.

Organizațiile sociale și organizațiile internaționale se arată îngrijorate că valul de agresiuni început pe 13 iunie ar putea duce la o criză a drepturilor omului pentru cetățeni, în principal în ceea ce privește dreptul acestora de a fi informați corespunzător. „Statul nu a pregătit suficiente acțiuni pentru a asigura munca presei. La asta de adaugă discursurile periculoase ale liderilor indigeni care într-o zi cer respect pentru presă, iar în următoarea acuză mass-media că a semănat ură și violență, ceea ce duce la crearea unui mediu neprietenos pentru libertatea de exprimare, presă și accesul la informație”, potrivit Red Voces del Sur.