Actualitate

Noutăți în legislația audiovizuală. Schimbările pe care le aduc amendamentele la Codul serviciilor media

Un proiect de lege care aduce mai multe modificări în legislația audiovizuală a fost adoptat la 10 iulie, în ultima ședință a actualei legislaturi. Între altele, proiectul a adus reguli noi pentru platformele de partajare a materialelor video, proceduri revizuite de numire a membrilor Consiliului Audiovizualului și actualizarea regimului de sancțiuni pentru posturile TV și radio. În timp ce unii reprezentanți ai domeniului mass-media consideră inițiativa un pas necesar pentru consolidarea cadrului audiovizual, alții avertizează asupra riscului de abuzuri și a unei posibile cenzuri în online.

Proiectul de modificare a Codului serviciilor media audiovizuale (CSMA), care urmează să fie promulgat și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare, aduce schimbări ce țin de reglementarea platformelor de partajare a materialelor video (PPMV); stabilirea jurisdicției furnizorilor de servicii media audiovizuale; protejarea minorilor de conținuturile dăunătoare, atât în audiovizualul liniar, cât și pe PPMV; sporirea protecției surselor jurnalistice; modificarea regimului sancționator prin introducerea sancțiunilor progresive: de la avertismente, la retragerea licenței ș.a.

Schimbarea procedurilor de selecție a membrilor CA și a managementului TRM, o restanță din 2021

Unele amendamente vor modifica regulile privind numirea membrilor Consiliului Audiovizualului (CA) și a conducerii furnizorului public Teleradio Moldova (TRM). În cadrul rubricii Juristul Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent, punctează schimbările din mecanismul de selecție a membrilor CA, a directorului general al TRM, precum și a membrilor organului de supraveghere a furnizorului public.

Vicepreședinta CA, Aneta Gonța, a precizat în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova că respectivele schimbări se pliază pe apelurile Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei (CoE) adresate autorităților Republicii Moldova. CoE a cerut revizuirea „fără întârziere” a prevederilor din legislația audiovizuală care au readus, în toamna anului 2021, furnizorul public de servicii media sub control parlamentar și au intervenit peste mecanismele ce garantau independența CA și TRM.

Deputata din fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Adela Răileanu a criticat într-o postare pe Facebook faptul că partidul de la guvernare, PAS, „la sfârșit de mandat, brusc «și-a amintit» că are niște angajamente față de UE”. Ea a precizat că guvernarea nu vine să „repare ce a stricat în 2021”, ci să legifereze „mecanisme care să-i garanteze influența politică asupra CA și TRM.”

Platformele de partajare a materialelor video. Noi responsabilități privind protecția publicului și a minorilor 

Amendamentele mai presupun și actualizarea prevederilor existente privind PPMV, dar și introducerea unor reglementări noi privind protejarea minorilor și combaterea discursului de ură prin obligarea PPMV să introducă sisteme de raportare a conținutului dăunător, de clasificare a conținuturilor și de verificare a vârstei.

Proiectul de lege propune noi definiții pentru conceptele de furnizor de PPMV, material video generat de utilizator și serviciu de PPMV, termeni existenți deja în legislația moldovenească. Noile definiții sunt preluate din Directiva UE a serviciilor media audiovizuale. Prin PPMV se înțeleg servicii online care oferă publicului larg posibilitatea de a accesa videoclipuri – fie produse de profesioniști, fie generate de utilizatori.

Documentul mai preia din Regulamentul UE privind serviciile digitale conceptul de notificator de încredere (trusted flagger) fiind vorba despre persoane care dețin competențe specifice în detectarea, identificarea și notificarea conținuturilor periculoase. Notificările din partea acestor persoane fizice și/sau juridice ar trebui să fie tratate cu prioritate de către platformele de partajare a materialelor video. Amendamentele mai transpun (conform Directivei serviciilor mass-media audiovizuale) criteriile de stabilire a jurisdicției, adică de identificare a platformelor de partajare a materialelor video care urmează să se supună reglementărilor din Republica Moldova.

Autorii amendamentelor introduc o nouă redacție a art. 11 al CSMA, care se referă la conținuturile ilegale, cum ar fi conținuturile care pun în pericol securitatea națională, incită la răsturnarea violentă a ordinii constituționale a statului, îndeamnă la agresiune militară sau la un conflict armat, sau conținuturi diseminarea cărora constituie o activitate ilegală, inclusiv provocarea publică de a comite o infracțiune de terorism, infracțiuni legate de pornografie infantilă și infracțiuni de natură rasistă și xenofobă etc.

Proiectul de lege presupune și introducerea unui capitol nou, dedicat doar serviciilor de PPMV, preluat din Directiva serviciilor mass-media audiovizuale. Acesta consacră obligația generală a furnizorilor de PPMV de a proteja minorii împotriva conținuturilor care le pot afecta dezvoltarea, precum și publicul larg împotriva conținuturilor ilegale. Iar pentru a asigura protecția miorilor și a publicului, furnizorii de PPMV trebuie să ia măsuri adecvate pentru a preîntâmpina vizualizarea conținuturilor dăunătoare de către minori; să instituie mecanisme care să permită utilizatorilor de platforme să raporteze sau să semnaleze conținutul ilegal sau să ofere sisteme de control parental aflate sub controlul utilizatorilor finali etc. Proiectul mai prevede și obligația PPMV de a institui un mecanism propriu de contestare a deciziilor prin care un conținut a fost restricționat.

Dezinformarea – o nouă definiție

În prezent, legea definește dezinformarea drept „răspândire intenționată, pe orice cale, în spațiul public, a informațiilor al căror caracter fals sau înșelător poate fi verificat și care sunt de natură să dăuneze securității naționale”.

Amendamentele oferă o altă formulă. Legiuitorii au propus definirea dezinformării drept „informație al cărei caracter fals sau înșelător poate fi verificat, care este creată, prezentată și răspândită pentru a obține un câștig economic sau pentru a induce, în mod deliberat, publicul în eroare și care poate provoca un prejudiciu public. Prejudiciul public cuprinde  amenințările la adresa proceselor politice, principiilor și valorilor democratice și a proceselor de elaborare a politicilor, precum și amenințările la adresa bunurilor publice, a protecției sănătății cetățenilor, mediului sau securității.” În același timp, autorii amendamentelor au specificat că „raportarea erorilor, conținuturile audiovizuale de satiră și parodie, precum și știrile ori comentariile partizane identificate, în mod clar, ca atare” nu pot fi calificate drept dezinformare.

În Opinia Comisiei de la Veneția pe marginea pachetului de amendamente vizat (pct. 67) este precizat faptul că definiția propusă este „aliniată standardelor internaționale”.

Măsurarea audienței

Legea introduce cerințe de transparență și imparțialitate în măsurarea audiențelor posturilor TV și radio. Astfel, selecția organizațiilor care măsoară ratingurile TV/radio trebuie făcută în baza unei metodologii transparente, agreate de piață și de autoritatea de reglementare, astfel încât datele de audiență să fie credibile și să nu poată fi manipulate. Metodologiile de măsurare urmează să fie publicate și supuse verificării independente, asigurându-se un standard comun pentru toți radiodifuzorii.

La fel, proiectul va introduce criterii clare pentru determinarea jurisdicției în cazul furnizorilor de servicii media și de platforme video, inclusiv în cazul furnizorilor din afara UE și din state terțe. Amendamentele introduc noutăți și garanții detaliate ce vizează protecția surselor jurnalistice. Proiectul de lege introduce o nouă formulă de sancționare și de individualizare a pedepselor pentru furnizorii de servicii media audiovizuale. Noul mecanism prevede sancțiuni progresive: de la avertismente, la retragerea licenței. Amenzile vor varia între 1.000 și 200.000 de lei.

Show More

💬 ...

Back to top button