Indicele Libertății Presei 2024: Moldova a pierdut trei poziții, ocupând locul 31. Presa din întreaga lume, amenințată de politicieni

Republica Moldova s-a clasat pe locul 31 din 180 în Indicele mondial al Libertății Presei pentru 2024, făcut public de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF). Astfel, țara noastră, situată acum între Spania și Austria, pierde trei poziții față de anul trecut, când s-a situat pe locul 28. Cu toate că a regresat în top, Republica Moldova se află mult mai sus în clasament decât România (locul 49), Ucraina (locul 61) și Rusia (locul 162). Topul țărilor cu cea mai liberă presă e deschis de Norvegia, urmată de Danemarca și Suedia. 

Profilul Republicii Moldova

Conform profilului de țară, mass-media din Republica Moldova „este împărțită în tabere proruse și pro-occidentale”, iar „oligarhi și lideri politici le influențează puternic orientările editoriale”. 

„Ca și țara însăși, peisajul mediatic este polarizat și marcat de influența lui Ilan Șor, un oligarh pro-Kremlin refugiat în exil pentru a scăpa de urmărirea penală pentru acuzații de corupție. Imperiul mediatic construit în ultimii ani de companiile legate de Șor a fost slăbit de suspendarea licențelor a șase canale, inclusiv TV6 și Orizont TV, în decembrie 2022 și noiembrie 2023. Licențele altor patru canale legate de oligarhul Vladimir Plahotniuc, și el în exil, au fost de asemenea suspendate în noiembrie 2023. Conținutul acestor televiziuni a migrat online, pe site-urile lor și pe rețelele de socializare”, se arată în raportul Reporterilor fără Frontiere. 

Tot cu privire la audiovizual, „măsurile luate de Consiliul Audiovizualului au înăsprit controlul asupra dezinformării și a discursului instigator la ură și au slăbit instituțiile media care difuzează conținut de propagandă produs în Rusia”. 

Organizația mai constată că, deși Republica Moldova are presă liberă, mai multe instituții media sunt portavocea patronilor. Accesul la informații este uneori subminat, iar procesele pentru defăimare sunt frecvente. RSF se arată îngrijorat și de modificările „rapide și netransparente ale legislației la sfârșitul anului 2023”, când au fost blocate posturile TV ale căror licențe au fost suspendate. 

În raport se constată că instituțiile media independente nu dispun de resurse financiare suficiente, caută sprijinul donatorilor străini și se zbat să angajeze reporteri calificați. „Jurnaliștii pot fi ținta insultelor și a intimidărilor din partea politicienilor. Susținătorii acestora recurg uneori la hărțuire online împotriva reporterilor considerați ostili ideilor lor”, se mai punctează în raport.

Situația în lume

Libertatea presei din întreaga lume este amenințată chiar de către cei care ar trebui să fie garanții acesteia – autoritățile politice. Reporterii fără Frontiere concluzionează că, dintre cei cinci indicatori utilizați pentru întocmirea clasamentului, indicatorul politic este cel care a scăzut cel mai mult, înregistrând o scădere medie globală de 7,6 puncte.

În Europa de Est și Asia Centrală, cenzura s-a intensificat, în special în Belarus (a scăzut cu 10 puncte, ajungând pe locul 167), Georgia (103), Kârgâzstan (120) și Azerbaidjan (a scăzut cu 13 puncte, ajungând pe locul 164). „Influența Kremlinului a ajuns până în Serbia (în scădere de la 7 la 98), unde mass-media pro-guvernamentală difuzează propagandă rusă, iar autoritățile amenință jurnaliștii ruși exilați. Rusia (locul 162), unde Vladimir Putin a fost reales fără surprize, în 2024, continuă să ducă un război în Ucraina (locul 61) care a avut un mare impact asupra ecosistemului media și a siguranței jurnaliștilor”, mai punctează Reporterii fără Frontiere. Ucraina a urcat 18 poziții în top, asta după ce și-a îmbunătățit indicatorii ce țin de politică și de securitate, iar în 2023 au fost uciși mai puțini jurnaliști. 

În România (locul 49), „piața este diversificată, dar fragmentată, cu multe canale de televiziune a căror sustenabilitate este fragilă”. Raportul relevă că deciziile editoriale în România sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor, transformând mass-media într-un instrument de propagandă. Partidele politice pot obține o acoperire mediatică favorabilă în schimbul unei finanțări a mass-media, iar politicienii populiști au adoptat un discurs politic agresiv față de jurnaliști. Cu toate acestea, țara vecină a reușit să urce patru poziții față de anul trecut.

În general, la nivel internațional, acest an „se remarcă printr-o lipsă clară de voință politică din partea comunității internaționale de a pune în aplicare principiile de protecție a jurnaliștilor”. Războiul din Gaza a fost marcat de un număr record de abuzuri și fărădelegi împotriva jurnaliștilor și a mass-mediei. Peste 100 de reporteri palestinieni au fost uciși de către Forțele de Apărare ale Israelului, dintre care cel puțin 22 în timpul exercitării activității lor, enumeră autorii. Ocupată și aflată sub bombardamente israeliene constante, Palestina se află pe locul 157 din 180 de țări și teritorii analizate în clasamentul general al Indicelui mondial al Libertății Presei 2024, dar se află printre ultimele zece în ceea ce privește securitatea jurnaliștilor.

Clasamentul se încheie cu Afganistan (a scăzut de la 152 la 178), Siria (în scădere de la 175 la 179) și Eritrea (în scădere de la 174 la 180). În cea din urmă, mass-media este supusă voinței absolute a președintelui Issayas Afeworki, vinovat de crime împotriva umanității, potrivit unui raport al ONU din iunie 2016. În această țară nu există instituții media independente, iar jurnaliștii rămân în detenție mai mult timp decât în orice alt stat.

De la începutul acestui an, 12 jurnaliști au fost uciși, iar 570 se află în detenție, în întreaga lume.