Câte secunde mai are presa ca să ne capteze atenția?

Anastasia Nani

Din capul locului trebuie să recunosc că nu am un răspuns la întrebarea din titlu. Acum 20 de ani, însă, eram convinsă că am unul. Cam pe atunci, la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, unul dintre profesori ne-a provocat să răspundem la o întrebare simplă: va înlocui Internetul presa scrisă? „Pf, evident că nu!”, mi-am spus în gând, deloc vizionară. Și m-am apucat să argumentez într-un eseu că Internetul nu are nicio șansă în fața ziarelor.

Erau vremurile când eu și colegii mei alergam în fiecare marți, joi sau vineri la chioșcul de la stație ca să prindem cele mai noi numere din Jurnal de Chișinău, Timpul sau Ziarul de Gardă. Le citeam, ba chiar le savuram, din scoarță în scoarță. Știam autorii, le știam stilul. Îi admiram. Ei erau influencerii noștri. Printre argumentele mele de atunci era și faptul că Internetul era un lux. Ne conectam „cu porția”, prin dial-up, la biblioteca universității sau la internet-café-uri. Accesul era scump, iar conexiunea propriu-zisă ne lua timp.

Două decenii mai târziu, odată cu accesul nelimitat la Internet și dezvoltarea noilor tehnologii, nu ne mai întrebăm dacă online-ul va înlocui presa scrisă, ci cum rezistă mass-media în fața rețelelor sociale și dacă aceste platforme nu ajung cumva să înlocuiască până și site-urile redacțiilor ca sursă de informare.

Asta pentru că, într-un total haos informațional, atenția oamenilor a devenit cea mai râvnită monedă în ecosistemul digital. Informația a devenit nelimitată. Indiferent de platformă, de îndată ce ne accesăm conturile, suntem asaltați cu știri, videoclipuri, notificări, reclame, opinii și comentarii. Toate de parcă ar insista să le acorzi lor atenție. Mai mult, cu telefonul în mână, nu suntem doar consumatori de conținut, ci și creatori, și distribuitori.

Iar redacțiile nu mai concurează doar între ele pentru această atenție. Concurează cu fiecare creator de conținut. Dar și mai complicată e competiția cu algoritmii care decid ce ajunge în fața utilizatorului.

În 2026, Reuters Institute, în Digital News Report, confirmă o schimbare care se contura de câțiva ani: rețelele sociale și platformele video au devenit principalele surse de informare, depășind site-urile și aplicațiile de știri. Autorii studiului spun că, deși în unele state acest fenomen este prezent deja de câțiva ani, la nivel global, pe baza datelor din 48 de piețe analizate, rețelele sociale și platformele video sunt, pentru prima dată, principala modalitate de accesare a știrilor online. 54% dintre respondenți au spus că folosesc aceste canale pentru a se informa.

Schimbarea este observată și la cei mai tineri, și la cei mai în vârstă, ceea ce indică o transformare generală a obișnuinței de consum al știrilor, nu doar o particularitate specifică publicului mai tânăr.

Și în Republica Moldova rețelele sociale au devenit sursa primară de informare. Este una dintre constatările Studiului de audiență a mass-media, lansat în 2025 de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Rețelele erau utilizate de 79,8% din respondenți, cele mai populare fiind Facebook, YouTube, TikTok și Telegram. Urma televiziunea cu 76,9% și site-urile de știri cu 60,8%.

Aici o paranteză. Pe lângă rețele sociale și algoritmi, mai e un intermediar – inteligența artificială care, și ea, controlează într-un fel relația dintre o redacție și consumatorul final. Pentru că o simplă căutare pe Google a devenit prea simplă. Îți dă rezumatul instant. E ca și cum ai trece printr-un drive-through care îți oferă de mâncare rapid, dar nu e cert că e și sănătos.

Când presa caută oamenii

Această schimbare este confirmată și de managerii media care afirmă că vizualizările au început să scadă dramatic. Unele instituții de presă, cu mulți ani pe piața media, au început să-și regândească abordarea, adoptând strategia Social media first. Avem astăzi redacții care dezvoltă conținut nativ pentru TikTok, Instagram, Facebook, YouTube. Iar multe dintre cele recent apărute își afișează produsele doar pe „vitrinele” rețelelor sociale.

Dacă e să ne referim la realitățile locale, cel mai curajos îmi pare cazul Agora, care după 12 ani a renunțat la propriul site și s-a orientat pe rețele. Dacă acum mulți ani, oamenii căutau redacțiile, acum redacțiile caută oamenii. Iar Agora a făcut un pas mare, a mers acolo unde i-ar fi oamenii. Nu e exclus că în lunile sau anii ce urmează vom mai avea astfel de cazuri. Dacă vor fi aceste schimbări reușite, rămâne să vedem și poate să analizăm peste câțiva ani.

Dincolo de algoritmi

În această migrație pe care o putem doar anticipa, adevărata provocare este să nu ne pierdem identitatea în mulțimea de creatori de conținut care au intrat în horă cu algoritmii.

Un prim răspuns e la suprafță. Avem un cod deontologic și e important să-l respectăm, indiferent de platforma pe care suntem. Pe TikTok sau Facebook, acolo unde oricine poate produce, comenta și distribui informație, diferența trebuie să fie tocmai în ceea ce face jurnalismul jurnalism.

Mai precis, dacă presa merge acolo unde sunt oamenii, trebuie să ia cu ea „trusa de jurnalist”:

• verificarea informațiilor;
• independența editorială;
• contextul;
• responsabilitatea față de public.

Și mai cred că mai avem nevoie de ceva: să investim în oameni. Nu să renunțăm la ei pentru că AI le poate face (aproape) pe toate. Să-i ajutăm să învețe lucrurile pe care jurnalismul de mâine le va cere.

Redacțiile noastre sunt și așa mici. Dacă AI ne poate ajuta cu anumite sarcini, timpul câștigat ar putea fi investit în altceva: în învățarea unor abilități pe care acum câțiva ani nici nu credeam că vom avea nevoie să le avem.

Da, acum 20 de ani mă întrebam dacă Internetul va înlocui PRESA SCRISĂ. Astăzi știu că nu Internetul a înlocuit PRESA. A făcut însă acerbă competiția pentru atenția oamenilor. Iar jurnaliștii de astăzi au alte provocări. Nu se mai întreabă dacă subiectul la care au lucrat va ajunge pe prima pagină. Se întreabă ce îi va face pe oameni să se oprească din scroll și să-i acorde câteva secunde de atenție.

Comentariul a fost elaborat în cadrul proiectului „Presă rezilientă, alegători informați: protejarea alegerilor din Moldova împotriva dezinformării”, susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția donatorului.