RFS semnalează: Jurnalismul ucrainean a devenit victimă colaterală pe Facebook și alte platforme online, din cauza „metodelor inadecvate” ale acestora de a combate  dezinformarea

Organizația Reporteri fără Frontiere (RFS) a difuzat un Apel, în care îndeamnă principalele platforme online să țină cont de specificul jurnalismului în contextul luptei cu dezinformarea și al războiului din Ucraina. Potrivit RFS, măsurile majore de combatere a dezinformării, anunțate la începutul conflictului militar de cele mai importante platforme online, în realitate s-au soldat cu „obstrucționarea accesului la știri și informații veridice în Ucraina”.

Organizația menționează că, încă de la începutul războiului din Ucraina, cele mai mari platforme online s-au concentrat pe moderarea comentariilor, iar măsurile lor, „tardive și superficiale”, fără revizuirea algoritmilor – au lovit și în jurnaliști. În opinia RFS, mai multe reportaje din presă și ziariști au devenit victime ale unor astfel de moderări.

„După ce ani de zile nu au întreprins nimic, platformele au început brusc și orbește să abordeze problema dezinformării, iar politicile lor inadecvate de moderare au afectat de mai multe ori jurnalismul ucrainean”, a declarat Vincent Berthier, șeful Biroului tehnic al RSF. „Atât timp cât acestea nu vor accepta să folosească instrumentele potrivite, ele vor continua să obstrucționeze jurnalismul și accesul la informații. Îi îndemnăm să-și revizuiască politicile de moderare și să-și rescrie algoritmii. În vremuri de război, jurnalismul trebuie protejat”, a mai spus Berthier.

Bunăoară, televiziunea ucraineană 5 Kanal a anunțat că, pe 17 iunie, pagina sa de Facebook a fost ștearsă din cauza unei postări. Într-un articol de pe site-ul său, postul de televiziune a explicat că, o postare ce viza abuzurile pe care le-ar fi comis armata rusă a fost considerată de moderatorii Facebook drept instigare la violență. Astfel, pagina de Facebook a postului tv a fost ștearsă, iar peste 538.000 de urmăritori ai săi au fost lipsiți de acces la conținutul publicat.

Ulterior,  pagina de Facebook a 5 Kanal a fost restabilită. În același timp, conturile mai multor jurnaliști pot fi, de asemenea, „restricționate”, ceea ce înseamnă că ele pot să dispară din fluxurile de știri ale utilizatorilor Facebook, astfel încât doar cei care merg direct la paginile restricționate vor putea vedea postările.

De exemplu, editora -adjunctă a publicației Livii Bereg, Sonia Koșkina, a avut o astfel e experiență de 11 ori pe Facebook, după publicarea unor postări despre războiul din  Ucraina.

RSF îndeamnă companiile mari din industria tehnologiilor informaționale, în special, Meta (Facebook), să-și regândească alegerea strategiilor de combatere a dezinformării. „Trebuie să-și rescrie algoritmii, să recruteze mai mulți specialiști și să-și ofere resursele tehnice și intelectuale de care au nevoie pentru a putea identifica conținutul jurnalistic pe platformele lor”, se menționează în apelul organizației.

EFECTELE ECONOMICE

RFS mai scrie că prejudiciul cauzat de platformele online afectează și modelele de afaceri ale instituțiilor media. Andrei Boborîkin, redactorul-șef al Ucrainskaia Pravda, susține că Facebook și Google au blocat toate posibilitățile de sponsorizare în regiunile ocupate din estul Ucrainei. Potrivit publicației, 57% dintre ucraineni citesc știrile de pe Facebook în cazul în care nu au fost lipsiți de acces la această platformă.

Organizația semnalează că mass-media are nevoie de sponsori pentru a atrage atenția utilizatorilor Facebook. „Fără nicio posibilitate de sponsorizare, eu sunt condamnați să devină invizibili și deci să falimenteze. Acest lucru este inacceptabil, deoarece distruge jurnalismul și nu afectează dezinformarea, care nu necesită finanțări. Platformele trebuie să-și recunoască incapacitatea de a determina ce înseamnă jurnalism și să folosească instrumente adecvate, dacă doresc cu adevărat să combată dezinformarea”, scrie RFS.