#UExplicat. Combaterea discursului de ură: ce avem, ce trebuie schimbat, ce urmează

Statutul de țară candidată la aderare la Uniunea Europeană obligă Republica Moldova să ajusteze treptat legislația națională la standardele UE, inclusiv în domeniul combaterii discursului de ură și al infracțiunilor motivate de prejudecată. În ultimii ani, autoritățile au făcut câțiva pași importanți: au introdus și extins reglementări în legislația penală și contravențională, au inclus subiectul în documentele de politici publice și au început să dezvolte mecanisme de monitorizare și intervenție, inclusiv pentru mediul online. Totuși, pe măsură ce tot mai multă comunicare publică se mută pe platforme digitale, iar cazurile de incitare la ură circulă mai rapid și sunt mai dificil de controlat, devine clar că simpla existență a unor norme nu este suficientă. Cadrul actual este relativ recent și necesită mai întâi o perioadă de aplicare și evaluare, definiția discursului de ură nu este uniformă în legislația națională, iar procedurile de aplicare, colectare a datelor și cooperare instituțională încă au lacune.

CE AVEM?

Republica Moldova nu pornește de la zero în combaterea discursului de ură. Cadrul legal existent acoperă deja o parte din domeniu. Codul Penal definește „motivele de prejudecată”, le tratează ca circumstanță agravantă pentru 36 de tipuri de infracțiuni și sancționează mai multe forme de manifestare a urii, inclusiv incitarea la violență motivată de prejudecată, propaganda genocidului ori a infracțiunilor împotriva umanității, propagarea fascismului, rasismului și xenofobiei, negarea Holocaustului, amplasarea de mesaje și simboluri discriminatorii în locuri publice, profanarea mormintelor și monumentelor sau vandalismul.

Și Codul Contravențional reglementează acest domeniu. El definește la rândul său „motivele de prejudecată”, le stabilește ca circumstanță agravantă pentru opt tipuri de contravenții și sancționează, printre altele, injuria pe motive de prejudecată, calomnia pe motive de prejudecată, instigarea la discriminare și discursul de ură sau instigarea la discriminare în perioadele electorale.

Pe lângă aceste două coduri, discursul de ură este reglementat și în alte legi. Codul serviciilor media audiovizuale, bunăoară, definește „discursul de ură”, sancționează admiterea discriminării și a discursului de ură în programele audiovizuale și obligă platformele de partajare video să ia măsuri pentru a proteja publicul de conținut care instigă la ură, violență sau discriminare. Legea cu privire la publicitate interzice publicitatea sexistă, Legea privind egalitatea de șanse definește limbajul sexist, iar Legea cu privire la libertatea de exprimare conține prevederi privind „discursul care incită la ură”.

CE CERE UE?

În Programul Național de Aderare, Republica Moldova și-a asumat explicit măsuri de combatere a rasismului, xenofobiei, discursului instigator la ură și a infracțiunilor motivate de ură. Printre acestea se numără incriminarea răspunderii persoanei juridice pentru infracțiuni de natură rasistă și xenofobă, în contextul transpunerii Deciziei cadru 2008/913/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, precum și măsuri de susținere a populației rome și elaborarea unui nou document de politici privind promovarea memoriei Holocaustului și cultura toleranței.

Programul include și obiective mai generale, cum ar fi consolidarea capacităților organelor de aplicare a legii, îmbunătățirea colectării datelor statistice și măsuri de informare și sensibilizare. Pentru unele dintre aceste acțiuni nu este precizat clar cine le va implementa, în ce termen, prin ce mecanisme și cu ce resurse. Cu alte cuvinte, direcția există, dar instrumentele concrete sunt încă insuficient detaliate.

Totodată, din perspectiva standardelor europene și a realității digitale, mai sunt necesare ajustări importante: reglementarea mai clară a furnizorilor de servicii intermediare, proceduri mai bune pentru prevenirea și combaterea discursului de ură online, protecție mai eficientă pentru victime și o abordare mai coerentă a infracțiunilor motivate de prejudecată.

CE FACE MOLDOVA ACUM?

În 2019 a fost aprobat un ghid privind investigarea și judecarea infracțiunilor motivate de ură, ulterior ajustat în 2025. În 2023, Consiliul Audiovizualului a adoptat metodologia internă de monitorizare a discursului care incită la ură în programele audiovizuale. În 2024, Inspectoratul General al Poliției a aprobat o instrucțiune privind constatarea și/sau examinarea contravențiilor comise din motive de prejudecată.

Totuși, experții indică clar că aceste instrumente nu sunt suficiente. De exemplu, nici instrucțiunea IGP, nici ghidul metodic al Procuraturii Generale nu clarifică exact ce tipuri de date electronice trebuie stocate la etapa de documentare sau investigare a unui presupus caz de discurs de ură online și nici cum ar trebui păstrate aceste probe. Or, în cauzele care implică platforme digitale, comentarii, video sau conținut distribuit online, tocmai această parte tehnică poate face diferența dintre un caz documentat corect și unul care „se pierde”.

Și pe partea de date statistice există o problemă practică. Pentru infracțiunile motivate de prejudecată, registrele au fost ajustate. Pentru contravenții, însă, acestea nu au fost modificate, iar datele se colectează manual. Asta înseamnă că statul nu are încă o imagine suficient de clară, coerentă și comparabilă asupra fenomenului.

În acest sens, este recomandată consolidarea cooperării între instituții. Mai exact, IGP ar trebui să dezvolte un protocol sau o instrucțiune interinstituțională care să clarifice cum sunt remise către Poliție sesizările privind discursul de ură și/sau instigarea la discriminare de către alte instituții, precum Consiliul Audiovizualului sau Comisia Electorală Centrală. Scopul este evitarea raportărilor duble și prevenirea abuzării mecanismelor existente. Totodată, este propusă specializarea unor polițiști și procurori pentru documentarea și investigarea acestor cauze.

CE SE SCHIMBĂ ÎN PRACTICĂ?

În plan practic, cea mai mare schimbare ar trebui să se vadă în felul în care statul tratează cazurile concrete, mai ales în mediul online. În prezent, Republica Moldova are puncte de contact cu Meta, Google și TikTok pentru anumite tipuri de conținut ilegal, însă nu există suficientă transparență privind criteriile în baza cărora autoritățile decid să sesizeze aceste platforme și nici privind motivele pentru care anumite conținuturi sunt calificate drept discurs de ură și propuse pentru blocare sau eliminare.

Asta înseamnă că următoarea etapă nu mai este doar despre „mai multe legi”, ci despre reguli mai clare de lucru: cum documentezi, cum califici, cum colectezi date, cine intervine, cine decide și pe ce bază. În lipsa acestor mecanisme, specialiștii atenționează că există riscul ca fapte similare să fie tratate diferit sau incoerent de la o instituție la alta.

CÂND INTRĂ ÎN VIGOARE?

Autoritățile competente nu fixează un termen unic pentru toate schimbările necesare, dar indică că unele măsuri sunt deja asumate în cadrul Programului Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europenă, iar campaniile de informare și sensibilizare sunt prevăzute pentru perioada 2025–2029.

***

Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022, a obținut statutul de țară candidată în luna iunie a aceluiași an, iar negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024. Procesul de aderare constă, în principal, în a dovedi că statul nostru poate să adopte și să implementeze legislația UE (acquis-ul UE), proces structurat pe 33 de capitole tematice din șase domenii precum justiția, piața internă, mediul sau politicile economice. Pentru fiecare capitol de negociere există etape clare, recomandări și termene orientative, iar progresul Moldovei este monitorizat constant de instituțiile europene.