Criminalizarea jurnalismului, o amenințare majoră la adresa democrațiilor, potrivit RSF

Criminalizarea jurnalismului reprezintă în prezent una dintre cele mai grave amenințări la adresa democrațiilor din întreaga lume, potrivit Indicelui Mondial al Libertății Presei 2026, lansat de Reporteri Fără Frontiere (RSF) la începutul lunii mai. Organizația avertizează că, alături de cenzură și violența fizică, abuzul de lege a devenit o practică frecventă pentru a reduce la tăcere presa, prin transformarea procedurilor penale și judiciare în instrumente de intimidare.

„La nivel global, criminalizarea jurnalismului nu este rezultatul unor goluri legislative, ci mai degrabă al deturnării instrumentelor juridice existente și, de cele mai multe ori, al lipsei de voință politică de a-l proteja. Deși dreptul internațional — aflat sub atac din toate direcțiile — și-a pierdut o parte din capacitatea de protecție, acesta încă are potențialul de a oferi soluții. Cheia constă acum în acțiunile statelor — în special ale democrațiilor, care trebuie să facă din protejarea jurnaliștilor o prioritate politică și în materie de urmărire penală. În caz contrar, impunitatea și «legea junglei» vor continua să prospere, ducând la erodarea libertății presei și a dreptului la informare”, a subliniat Antoine Bernard, director de advocacy și asistență la RSF.

RSF îndeamnă statele democratice să adopte o serie de politici pentru combaterea criminalizării jurnalismuluii. Printre ele se numără urmărirea penală eficientă, aplicarea de sancțiuni individuale împotriva celor care persecută jurnaliștii și luarea în considerare a deciziilor instanțelor rezultate din litigii strategice pentru a consolida libertatea presei și dreptul la informare

Organizația subliniază că un punct important în acest demers îl reprezintă combaterea proceselor abuzive de tip SLAPP (proces strategic împotriva participării publice), utilizate pentru intimidarea și epuizarea financiară și psihologică a jurnaliștilor, prin adoptarea unor legislații adecvate, mecanisme de respingere rapidă a plângerilor nefondate și sancționarea inițiatorilor acestor acțiuni. 

Totodată, experții  atrag atenția și asupra necesității consolidării mecanismelor naționale de protecție și solicită întărirea acestora prin garanții instituționale, atribuții extinse și obligații de raportare publică. 

În același timp, RSF evidențiază că impunitatea rămâne o problemă majoră, întrucât aproape 90% dintre infracțiunile comise împotriva jurnaliștilor rămân nepedepsite, motiv pentru care sunt necesare politici penale care să prioritizeze urmărirea penală a autorilor, formarea specializată a magistraților și cooperarea judiciară internațională consolidată.

În ultima perioadă, Republica Moldova a inițiat mai multe demersuri legislative menite să protejeze activitatea jurnaliștilor și să limiteze abuzul de drept. Este vorba despre un proiect de lege privind combaterea proceselor de tip SLAPP, care propune instituirea unui cadru juridic nou pentru prevenirea și sancționarea procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de interes public. Totodată, Planul de acțiuni dedicat securității jurnaliștilor, semnat la sfârșitul lunii aprilie, include măsuri specifice de combatere a acestor acțiuni, prevăzând, între altele, desemnarea unui punct focal național responsabil de monitorizarea și contracararea proceselor abuzive, precum și colectarea sistematică a datelor privind astfel de cazuri.