Unde se duc miliardele ONG-urilor?

Elena Nofit, comunicatoare

În Republica Moldova sunt înregistrate peste 14.000 de organizații ale societății civile, ONG-uri le mai spunem, iar toate împreună formează sectorul asociativ. Suntem o comunitate în care oamenii care sunt afectați de o anumită problemă împărtășesc aceleași valori sau vor să-și aducă aportul la dezvoltarea unui anumit domeniu, a unei societăți democratice, se unesc și muncesc împreună în cadrul unei organizații neguvernamentale. 

Sunt Elena Nofit și de 15 ani sunt ONG-istă, ajut organizațiile neguvernamentale sau grupurile de inițiativă să fie vizibile, să-și facă munca cu demnitate, transparență și să comunice eficient cu beneficiarii și publicul larg. 

Peste 5 miliarde de lei contribuție la bugetul de stat în 2022

Reprezentând cel de-al treilea sector, organizațiile societății civile sunt un instrument și o putere enormă, pe alocuri nevalorificată în Republica Moldova, dar care contribuie la dezvoltarea economică, oferirea serviciilor sociale pentru categoriile de persoane vulnerabile, elaborarea politicilor publice sau dezvoltarea comunitară. 

Potrivit datelor prezentate de Serviciul Fiscal de Stat pentru anul 2022, 6.114 organizații necomerciale (Asociații Obștești, Fundații și Instituții Private) au depus declarația cu privire la impozitul pe venit. Aceste date pot indica și numărul real de organizații care au desfășurat activități de utilitate publică în anul 2022. Doar în anul 2022, organizațiile societății civile au contribuit la bugetul public cu venituri de aproape cinci miliarde de lei. 

Ce înseamnă acești bani pentru o societate? 

• Sunt peste 23.000 locuri de muncă oferite oamenilor.
• Toți acești angajați au contribuit la bugetul de asigurări sociale cu peste 330 de milioane de lei, ceea ce ar putea reprezenta un echivalent de aproximativ 160.000 de pensii, indemnizații de îngrijire a copiilor sau alte indemnizații sociale. 
• O contribuție de peste 122 de milioane de lei în fondul de asigurări medicale, ceea ce înseamnă salarii pentru medici, echipament medical și întreținerea instituțiilor de sănătate publică.
• Sute de localități dezvoltare: terenuri de joacă, terenuri sportive, instituții publice modernizate, drumuri și trotuare reparate etc.
• Sute de mii de oameni care au beneficiat de servicii sociale, ajutoare umanitare, suport la angajarea în câmpul muncii, instruire în diverse domenii, informare și apărarea drepturilor omului etc.

Și toate aceste contribuții și rezultate sunt, în mare parte, datorită atragerilor de resurse financiare din exterior, de la donatori și parteneri de dezvoltare, întrucât autoritățile naționale oferă prea puține posibilități de susținere financiară a activităților de utilitate publică desfășurate de organizațiile neguvernamentale. 

Cu toate aceste rezultate, cum se întâmplă că despre ONG-uri se cunoaște puțin?

Să începem cu faptul că nu avem cercetări sau analize care să ofere date desfășurate despre nivelul de cunoaștere, percepții și interacțiune a cetățenilor cu ONG-urile. Există câteva tentative, dar care sunt localizate sau concentrate pe subiecte specifice. 

Unele date referitoare la nivelul de încredere a populației în diverse instituții, printre care și organizațiile societății civile, sunt oferite de Barometrul de Opinie Publică. Potrivit ultimelor date (august 2023), aproximativ 25% dintre respondenți au menționat despre încrederea lor în organizațiile neguvernamentale. 

Acest rezultat este influențat de mai mulți factori: lipsa oamenilor calificați (cu studii și experiență în comunicare și PR) care să poată comunica eficient despre activitățile unui ONG; lipsa resurselor financiare care să acopere anumite poziții salariale în cadrul unui ONG, dar și care să asigure unele instrumente de comunicare cu publicul; lipsa unor activități care să urmărească acest obiectiv – de a informa oamenii cu privire la activitățile organizațiilor; dar și mesajele, declarațiile politice care dăunează imaginii și încrederii în ONG-uri. 

Însă, din momentul în care ne-am asumat să muncim într-un ONG, este important să învățăm a comunica cu beneficiarii și să ne punem ca sarcină prioritară încrederea oamenilor în ceea ce face organizația. 

Ce putem face pentru a dezvolta imaginea organizației și încrederea beneficiarilor?

Întâi de toate este important să înțelegem că activitatea unei organizații nu se rezumă doar la desfășurarea unor evenimentele în cadrul unor proiecte. Un ONG nu este egal cu un PROIECT. 

Motivul pentru care există sau a fost creat un ONG este omul și nevoia lui, existența unor probleme în comunități sau diverse domenii publice. Despre scopul, planurile și rezultatele organizației este important să vorbim în orice context și situații în care interacționăm cu beneficiarii. 

Prin urmare este bine ca activitatea de comunicare a unei organizații să fie orientată către beneficiari, cu mesajele clar formulate, limbaj pe înțelesul tuturor și care să reiasă din obiectivele organizației.

Dacă activați în cadrul unui ONG începător sau sunteți o organizație cu experiență, următoarele recomandări ar putea să vă ajute:

• Implicarea și interacțiunea cu beneficiarii. Dacă munciți pentru oameni, este important să fiți alături de ei și de nevoile lor. Organizați întâlniri și campanii de comunicare cu beneficiarii. Descoperiți-le istoriile și aflați părerea lor despre organizație. Ei vor deveni ambasadorii și vocea organizației în comunitate. 
• Transparență. Povestiți oamenilor cu regularitate despre ceea ce faceți, care sunt sursele de venit și cine sunt partenerii, susținătorii. Elaborați și publicați rapoartele anuale de activitate. Puteți organiza și evenimente publice în care să prezentați aceste rapoarte și să răspundeți la întrebările oamenilor. Dacă nu aveți un site al organizației, puteți publica rapoartele și alte informații despre organizație pe platforma www.ngo.md. 
• Responsabilitate socială. Dacă v-ați asumat un obiectiv și ați declarat public despre această decizie, acțiunile de realizare a acestuia nu se vor finaliza o dată cu proiectul. Identificați posibilități de continuitate și realizare a obiectivelor. Nu lăsați oamenii fără răspunsuri. Răspundeți la mesajele, apelurile telefonice și e-mailurile oamenilor care cred în voi. Reveniți la beneficiarii și situațiile lor, pentru a vă asigura că ei/ele sunt în siguranță și problema lor a fost soluționată.
• Instrumente de comunicare. Într-o eră a digitalizării și în care avem o sumedenie de instrumente de comunicare și promovare a organizațiilor este important să învățăm a le utiliza. Un site, o pagină pe rețelele de socializare, acolo unde sunt beneficiarii organizației – sunt o necesitate.  
• Colaborarea dintre mass-media și ONG-uri. Întâi de toate este un parteneriat în care ambele părți au de câștigat. Jurnaliștii și instituțiile media pot aduce un aport mare în dezvoltarea imaginii organizației și a încrederii oamenilor în ceea ce faceți. Oferiți jurnaliștilor informații și istorii reale, comunicați-le despre impactul muncii voastre în comunicate sau în ajutorarea oamenilor. Oferiți-le tot suportul pentru a vă asigura că au înțeles subiectul dar și informația oferită. Pe de altă parte, jurnaliștii pot găsi în sectorul asociativ oameni care cunosc în detalii diverse subiecte și ar putea fi sursă pentru materialele elaborate sau furnizori de subiecte și surse. 

Pe finalul acestei opinii, aș vrea să îndemn comunicatorii, ONG-iștii să iasă din zona de confort. Să prindă curaj pentru a încerca lucruri noi și a spune lucrurilor pe nume. Noi nu suntem o piedică pentru autorități, dar un partener nevalorificat, cu regret. Nu avem agende pentru bifă, dar oameni cu nevoie de care ne îngrijim. Suntem o comunitate puternică care vrea și poate să se implice în dezvoltarea unei societăți democratice, în care fiecare om să poată trăi și munci cu demnitate.