#UExplicat. Codul serviciilor media audiovizuale: ce avem, ce trebuie schimbat, ce urmează

Statutul de țară candidată la aderare la Uniunea Europeană obligă Republica Moldova să ajusteze treptat legislația națională la standardele UE, inclusiv regulile care guvernează domeniul mass-media. Sectorul a evoluat rapid: o parte importantă a conținutului s-a mutat în mediul online, iar serviciile video și platformele digitale concurează direct cu televiziunile și radiourile tradiționale pentru atenția publicului. În acest peisaj în continuă transformare, Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA) a trecut, de-a lungul anilor, prin mai multe runde de modificări pentru a răspunde noilor realități și cerințe. Chiar și așa, procesul nu e încheiat. Autoritățile recunosc că mai sunt necesare ajustări suplimentare, astfel încât cadrul național să fie pe deplin aliniat la standardele europene și la angajamentele asumate în parcursul de aderare.

CE AVEM?

Codul serviciilor media audiovizuale este legea-cadru care stabilește regulile de funcționare a pieței audiovizuale din Republica Moldova, precum și competențele autorității de reglementare – Consiliul Audiovizualului (CA).

CSMA a fost adoptat în anul 2018 și a suferit mai multe modificări pe parcurs. Cele mai recente s-au întâmplat în vara anului 2025, când Parlamentul a adoptat un pachet de amendamente, prezentat public ca parte a alinierii la standarde europene și răspuns la recomandările Consiliului Europei, Comisiei de la Veneția, OSCE/ODIHR și Comisiei Europene. Modificările la CSMA au ajustat mecanismul de numire a conducerii autorității de reglementare și a managementului furnizorului public național Teleradio-Moldova și au „reparat” lacune identificate în procesul de screening în raport cu noul Regulament european privind libertatea mass-media (European Media Freedom Act). Totodată, au fost transpuse recomandări din rapoartele UE de extindere pentru Republica Moldova. Pachetul a introdus noțiuni noi precum „conținut ilegal”, „decizie editorială”, „măsurarea audienței”, „notificator de încredere” etc. și a redefinit termeni existenți, a întărit protecția minorilor prin restricții la publicitatea pentru alimente nesănătoase și măsuri de verificare a vârstei pe platforme digitale și a reglementat explicit platformele de partajare video, obligându-le să protejeze minorii și publicul de pornografie, violență, discurs de ură și conținut cu caracter infracțional. 

De asemenea, CA poate interzice retransmisia unor servicii din afara jurisdicției RM în anumite situații legate de publicitate/teleshopping țintite, iar Codul aduce clarificări privind protecția surselor jurnalistice, libertatea de recepționare, restricțiile aferente și condițiile de retragere a licențelor.

CE CERE UE?

În ce privește CSMA, actul corespondent din UE este Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV) din 2010, amendată în 2018. DSMAV stabilește reguli comune pentru piața audiovizuală, adaptate erei digitale, inclusiv pentru: protecția minorilor; combaterea incitării la ură și a conținutului ilegal; reguli pentru platforme de partajare video și independența autorităților de reglementare etc.

Un alt act de referință este Regulamentul european privind libertatea mass-mediei (European Media Freedom Act – EMFA), intrat în vigoare în august 2025. EMFA urmărește să asigure că mass-media publică și privată pot funcționa pe piața internă a UE fără bariere și fără presiuni nejustificate, în condițiile transformării digitale și ale circulației transfrontaliere a informațiilor, iar principalele sale prevederi vizează protecția independenței editoriale, creșterea transparenței proprietății media, protejarea furnizorilor media împotriva eliminării nejustificate a conținutului de către platformele online foarte mari, transparența publicității de stat și transparența măsurării audienței.

În plus, un reper important rămâne Raportul anual al Comisiei Europene pe subiectul extinderii, care include recomandări (condiționalități) pentru domeniul mass-media. Pentru Moldova, una dintre ele vizează protecția jurnaliștilor, accentul fiind pus mai ales pe modul în care autoritățile de aplicare a legii investighează și previn intimidările sau atacurile, adică pe punerea în aplicare a cadrului existent, nu neapărat pe schimbări legislative. O altă condiționalitate se referă la transparența proprietății în cazul presei scrise și online, subiect care urmează să fie abordat prin noua lege a mass-mediei. Tot în raport este menționată și necesitatea revizuirii mecanismului care permite retragerea licențelor posturilor de televiziune/radio în temeiul legii privind investițiile strategice. 

CE FACE MOLDOVA ACUM?

Potrivit autorităților competente, se așteaptă o evaluare din partea Comisiei Europene privind gradul în care Republica Moldova a transpus Directiva relevantă pentru domeniul audiovizual, iar în funcție de concluzii va fi clarificat ce prevederi mai lipsesc și ce urmează să fie preluat în legislația națională. În linii mari, modificările considerate structurale, legate de furnizorul public, de Consiliul Audiovizualului și de regulile pentru platformele de partajare video, au fost în mare parte realizate, iar discuția s-a mutat acum pe completări mai degrabă tehnice, care nu au fost incluse în proiectul anterior din motive procedurale. 

Printre acestea se numără: raportările privind eventuale schimbări de jurisdicție ale furnizorilor, procedurile de notificare către Comisia Europeană, regulile privind libertatea retransmisiei serviciilor audiovizuale din statele UE și condițiile în care aceasta poate fi limitată, inclusiv mecanismele de informare a Comisiei și a organismului european de profil, promovarea autoreglementării pentru anumite tipuri de comunicări comerciale, precum și schimbul de informații și cooperarea instituțională cu Grupul european al autorităților de reglementare pentru servicii media audiovizuale etc.

CE SE SCHIMBĂ ÎN PRACTICĂ?

În plan practic, alinierea la standardele UE înseamnă că regulile pentru audiovizual se extind dincolo de televiziuni și radio și ajung mai clar și concret în zona digitală: apar definiții și obligații actualizate, iar autoritatea de reglementare primește instrumente mai precise de supraveghere și sancționare. Pentru public, schimbarea se vede în măsuri mai stricte de protecție a minorilor (inclusiv limitări pentru anumite tipuri de publicitate și cerințe de verificare a vârstei pe platforme), în reguli explicite pentru platformele de partajare video (obligația de a reduce accesul la pornografie, violență, discurs de ură sau conținut ilegal), precum și în proceduri mai transparente privind conducerea instituțiilor cheie din domeniu (CA și furnizorul public), menite să reducă riscul de influențe politice. În același timp, pe partea de piață și circulație transfrontalieră, alinierea aduce reguli mai clare despre retransmisie, despre situațiile limitate în care aceasta poate fi restricționată și despre cooperarea și raportarea către mecanisme europene.

CÂND INTRĂ ÎN VIGOARE?

Termenul de transpunere completă a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale este decembrie 2026.

***

Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022, a obținut statutul de țară candidată în luna iunie a aceluiași an, iar negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024. Procesul de aderare constă, în principal, în a dovedi că statul nostru poate să adopte și să implementeze legislația UE (acquis-ul UE), proces structurat pe 33 de capitole tematice din șase domenii precum justiția, piața internă, mediul sau politicile economice. Pentru fiecare capitol de negociere există etape clare, recomandări și termene orientative, iar progresul Moldovei este monitorizat constant de instituțiile europene.