Transformarea digitală a statului: care sunt prioritățile Republicii Moldova până în 2030

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării își propune ca, până în 2030, Republica Moldova să devină un stat digital-by-default (din engleză, stat digital implicit, n.r.), în care interacțiunea cu instituțiile să fie simplă, rapidă și preponderent online. Obiectivul a fost prezentat de secretara de stat pentru digitalizare, Michelle Iliev, într-un interviu acordat recent pentru Media Azi. Potrivit ei, „varianta digitală trebuie să devină cea mai naturală și mai comodă opțiune pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri”. Pentru a ajunge la acest nivel de digitalizare, Republica Moldova trebuie să transpună în legislația națională mai multe directive și acte ale Uniunii Europene.

Potrivit demnitarei, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării gestionează direct nouă din cele 35 de capitole de negociere cu UE. Domeniile pe care le coordonează sunt unele dintre cele mai importante pentru funcționarea economiei: piața internă, libertatea de prestare a serviciilor, concurența, societatea informațională sau politica industrială.

În acest context, autoritățile lucrează la mai multe priorități legislative și de politici publice. Una dintre ele este cadrul național pentru inteligența artificială (AI), precum și transpunerea AI Act (Legea privind inteligența artificială), cu scopul de a încuraja inovarea, dar și de a stabili reguli clare pentru utilizarea responsabilă a tehnologiilor AI. „AI devine rapid o infrastructură economică esențială și trebuie să fim pregătiți atât din punct de vedere legislativ, cât și instituțional”, a subliniat Michelle Iliev.

Un alt proiect aflat în dezvoltare este portofelul digital, care urmează să transforme modul în care cetățenii se identifică, semnează documente și accesează servicii publice sau private.

În domeniul securității cibernetice, reprezentanta ministerului a clarificat că Republica Moldova a pus anul trecut bazele legislative și instituționale, iar în prezent continuă procesul de aliniere la Directiva NIS2, menită să consolideze reziliența infrastructurii critice și capacitatea statului de a răspunde mai eficient la riscurile cibernetice.

Totodată, Iliev  a punctat că autoritățile lucrează la implementarea Legii privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii, care urmărește simplificarea accesului companiilor pe piață și reducerea barierelor administrative. În paralel, este pregătită implementarea Regulamentului Gigabit, care va accelera dezvoltarea infrastructurii de conectivitate și va susține o economie digitală competitivă.

În ceea ce privește competențele digitale ale cetățenilor, Michelle Iliev a recunoscut că Republica Moldova nu este încă la nivelul dorit. „Competența digitală nu înseamnă însă doar să folosești o aplicație. Înseamnă să știi să îți protejezi datele, să recunoști o fraudă online sau să folosești tehnologia pentru a fi mai productiv. De aceea investim mult în educație digitală și în programe de sprijin pentru companii și cetățeni și gândim programe noi, ca să ne asigurăm că populația este pregătită”, a precizat ea.