Externe

Război, inteligență artificială și chiar filaj. Provocările jurnaliștilor în 2023, într-un nou raport al Consiliului Europei

Și în anul 2023, jurnaliști din toată lumea au fost amenințați ori intimidați, s-au produs rețineri și au fost votate legi restrictive față de presă. Mass-media și-a făcut munca pe fundalul amenințării inteligenței artificiale și a unei atmosfere politice polarizate. Anul trecut a fost din nou marcat de războaie: în Ucraina, în Karabah și în Gaza. În Rusia, războiul a fost un pretext pentru a înăspri și mai mult controlul deja dur al statului asupra mass-media. Sunt constatările evaluării anuale a libertății presei în Europa, raport realizat de către organizațiile partenere ale Platformei pentru siguranța jurnaliștilor a Consiliului Europei. 

Potrivit raportului făcut public marți, 5 martie, în 2023, partenerii platformei au lansat 285 de alerte privind amenințări sau atacuri grave la adresa libertății presei în Europa, față de 289 de alerte în 2022. Deși în 2023 numărul jurnaliștilor uciși și al violențelor stradale împotriva lor a scăzut, alertele de pe platformă arată o diversitate tot mai mare a amenințărilor.

Jurnalism pe timp de război

Războaiele au rămas, și în 2023, un pericol enorm pentru presă. Doi jurnaliști au fost uciși în 2023 în timp ce relatau despre războiul din Ucraina – ambii de atacuri rusești – și mai mulți jurnaliști au fost răniți. Numărul deceselor este în scădere în comparație cu cele 13 din anul precedent, însă alți jurnaliști au fost la un pas de moarte, unul a „dispărut” în circumstanțe inexplicabile, iar alții, care au rămas sau s-au rătăcit pe teritoriile ocupate temporar de Rusia, au fost reținuți, închiși și, în unele cazuri, maltratați. Atacurile militare rusești au lovit, de asemenea, sediile redacțiilor, cum a fost cazul la Harkov, la 30 decembrie, când a fost lovită Casa Radioului din oraș. 

15% dintre toate alertele postate pe platformă în 2023 au vizat Rusia. Țara trăiește o deteriorare rapidă a libertății presei, constată experții. Numeroși jurnaliști au fost reținuți și câțiva au fost condamnați la pedepse cu închisoarea pentru „distribuirea de informații false despre armata rusă”. De asemenea, mulți jurnaliști ruși exilați, precum și familiile lor rămase în Rusia, au fost amenințați sau supravegheați. Potrivit unui sondaj, aproape jumătate dintre jurnaliștii ruși s-au confruntat cu amenințări chiar și în noile lor țări de origine. 

În Belarus, la finele anului 2023, cel puțin 37 de jurnaliști se aflau în închisoare pentru activitatea lor.

Amenințări, abuzuri și filaj 

Amenințările și intimidările, în special cele online, inclusiv amenințările cu moartea, fac acum parte dintr-o „nouă normalitate” pentru presă. Aceste incidente sunt atât de frecvente încât multe dintre ele nici măcar nu sunt raportate. În 2020, un sondaj UNESCO a subliniat faptul că femeile jurnaliste sunt vizate în mod special în mediul online din cauza sexului lor. Astfel de amenințări au un puternic efect descurajator, cauzând daune psihologice semnificative și putând determina jurnaliștii să se autocenzureze, concluzionează raportul. 

Jurnaliștii s-au confruntat, de asemenea, cu abuzuri verbale și campanii de denigrare din partea politicienilor. Asemenea atacuri contribuie la crearea unei atmosfere ostile în care forțele de ordine, magistrații și chiar opinia publică se pot simți îndreptățiți să îi trateze pe jurnaliști ca pe niște infractori, mincinoși sau trădători. 

Scandalul Pegasus mai are și acum ecou, chiar dacă a fost făcut public în 2021. Atunci, o rețea de jurnaliști a dezvăluit că aproape 200 de reporteri din întreaga lume au fost ținta programelor spion Pegasus. Programele spyware fuseseră folosite pentru a supraveghea jurnaliști din Azerbaidjan, Franța, Grecia, Ungaria, Spania, Turcia și din Regatul Unit. Nu numai că răspunsurile guvernamentale la aceste dezvăluiri au fost lipsite de transparență, dar au apărut noi cazuri în 2023. Telefonul Galinei Timchenko, șefa site-ului de știri în limba rusă Meduza, ar fi fost infectat de Pegasus în timp ce ea se afla la Berlin, în februarie 2023. Programe spyware au fost de asemenea folosite împotriva jurnaliștilor din Armenia, în timpul conflictului cu Azerbaidjan.

Povara SLAPP

SLAPP-urile, sau litigiile strategice împotriva participării publice, continuă să fie o problemă mare pentru jurnaliștii de investigație în special. Este vorba de procese menite să cenzureze, să intimideze și să reducă la tăcere jurnaliștii, împovărându-i cu costul unei apărări legale până când își abandonează criticile sau opoziția.

Cele mai multe procese se bazează pe presupusa defăimare sau pe afectarea reputației, iar impactul lor este agravat de faptul că, în multe țări, defăimarea este încă, cel puțin nominal, o infracțiune penală. 

În ciuda acestei poveri deja grele care apasă asupra presei, în 2023 mai multe guverne au introdus – sau au încercat să impună – o legislație mai restrictivă împotriva mass-media, reducând spațiul pentru jurnalismul independent și disidență. De exemplu, în Ungaria, un proiect de lege care vizează „protejarea suveranității naționale” ar putea afecta mass-media, întrucât Oficiul pentru protecția suveranității va monitoriza „tentativele de dezinformare”. În Croația, guvernul a încercat să împiedice dreptul mass-media de a critica instanța sau de a proteja sursele, iar în Regatul Unit s-a propus extinderea definiției „extremismului”, ceea ce poate limita libertatea de exprimare.

Ciocan și nicovală

Independența editorială și economică rămân o problemă mare. Potrivit Centrului pentru Pluralismul și Libertatea Presei a Institutului Universitar European, independența editorială față de patronii de media a fost grav amenințată în 65% dintre statele membre ale UE.

Pe de altă parte, mass-media e afectată de inteligența artificială, care ar putea transforma întregul ecosistem al știrilor, având un impact asupra personalului din redacții, dar și asupra scrierii. 

Constatările raportului ilustrează o gamă largă de atacuri împotriva presei. Platforma pentru siguranța jurnaliștilor emite alerte privind evenimente sau cazuri individuale considerate ca reprezentând o amenințare gravă la adresa libertății presei. Curând, aceasta va contoriza și alerte caracterizate ca fiind „sistemice” – cele care au un impact sistemic asupra stării libertății presei într-o țară. 

Totuși, 2023 a fost marcat și de mai multe inițiative încurajatoare, spun autorii raportului: lansarea campaniei „Jurnaliștii contează” a Consiliului Europei, elaborarea recomandării anti-SLAPP a Consiliului Europei, adoptarea în UE a Legii europene privind libertatea presei și a Directivei anti-SLAPP. 

Show More

💬 ...

Back to top button