Raport Liberties: Libertatea presei rămâne vulnerabilă în UE. România, marcată de vulnerabilități și stagnare

Libertatea presei se deteriorează vizibil în mai multe state membre ale Uniunii Europene (UE), pe fondul întârzierilor în aplicarea legislației europene și al presiunilor tot mai mari asupra jurnaliștilor. Inclusiv în țara vecină, România, ecosistemul media este marcat de stagnare și probleme structurale de lungă durată. Constatările aparțin raportului privind statul de drept în UE pentru anul 2025, realizat de organizația Civil Liberties Union for Europe (Liberties) și publicat la sfârșitul lunii martie. Evaluarea analizează modul în care statele membre au implementat recomandările formulate de Comisia Europeană în cadrul mecanismului anual privind statul de drept, fiind realizată cu sprijinul a circa 40 de organizații neguvernamentale din 22 de țări.

Potrivit raportului, doar trei dintre cele 22 de state membre au înregistrat progrese generale în domeniul libertății presei, în timp ce șapte au adoptat măsuri care au generat regres.

„Evaluarea celor 27 de recomandări din domeniul libertății și pluralismului mass‑media arată că progresele în implementarea acestora rămân foarte limitate. Doar un număr redus de state membre au realizat îmbunătățiri măsurabile, în timp ce majoritatea prezintă stagnare sau regres. La fel ca în alte domenii ale statului de drept, majoritatea recomandărilor formulate inițial în 2022 rămân neimplementate, evidențiind deficiențe structurale persistente în sistemele media naționale și lipsa unor măsuri corective eficiente de-a lungul mai multor ani”, constată autorii.

Analiza notează că recomandările vizează în principal asigurarea independenței autorităților de reglementare în domeniul media, creșterea transparenței publicității de stat și protejarea serviciilor publice de media. Potrivit documentului, statele membre au înregistrat până în prezent progrese limitate în implementarea Actului European pentru Libertatea Mass‑Media (EMFA) și a Directivei anti‑SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation – acțiuni strategice în justiție împotriva participării publice).

În plus, specialiștii atrag atenția că un motiv de îngrijorare îl reprezintă creșterea cazurilor de hărțuire și a atacurilor fizice asupra jurnaliștilor. Bulgaria, Croația, Italia, Slovacia și Țările de Jos au raportat niveluri crescute ale acestor incidente. În Slovacia, politicieni și persoane afiliate au publicat peste 500 de reclame Meta cu conținut instigator la ură sau defăimător între mijlocul anului 2024 și mijlocul anului 2025, vizând frecvent jurnaliști înainte de inițierea unor procese SLAPP, cu scopul de a le submina credibilitatea în cadrul procedurilor legale.

ROMÂNIA

Secțiunea dedicată României indică faptul că situația mass-media din țara vecină este marcată de stagnare și de vulnerabilități structurale persistente. „Deși cadrul legal pentru reglementarea media există, implementarea rămâne principala slăbiciune, ceea ce conduce la un peisaj marcat de opacitate în privința proprietății, influență politică și scăderea încrederii publice”, se arată în document.

Evaluarea subliniază că România nu a implementat încă nicio prevedere a Actului European pentru Libertatea Mass‑Media, iar serviciile publice de media — Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) și Societatea Română de Televiziune (TVR) — continuă să fie percepute ca instituții politizate, cu conducere numită politic și performanțe editoriale slabe.

În paralel, experții atrag atenția asupra faptului că finanțarea politică netransparentă a presei private, politizarea autorităților de reglementare și protecția insuficientă a jurnaliștilor conturează un mediu vulnerabil, în care autocenzura, lipsa jurnalismului critic și hărțuirea prin procese abuzive rămân probleme recurente.

CE RECOMANDĂ EXPERȚII 

Analiza atenționează că noua legislație europeană nu a produs încă efecte semnificative, întrucât transpunerea și aplicarea atât a Actului European pentru Libertatea Presei, cât și a Directivei anti-SLAPP avansează lent.

În acest context, autorii raportului cer Comisiei Europene să monitorizeze strict transpunerea și aplicarea noilor reguli, să inițieze proceduri de sancționare acolo unde statele membre întârzie nejustificat și să asigure formarea adecvată a magistraților pentru gestionarea cazurilor de tip SLAPP.

Totodată, ei recomandă alinierea aplicării Digital Services Act pentru protejarea accesului la informație pe platformele online mari, continuarea monitorizării libertății și pluralismului media, precum și evaluarea implementării Recomandării UE privind siguranța jurnaliștilor, în consultare strânsă cu societatea civilă și reprezentanții presei.