Proiectul noii legi privind accesul la informație, votat de Parlament în prima lectură
Proiectul noii legi privind accesul la informație a fost votat în prima lectură de către deputați. Documentul prevede între altele eliminarea obligației de a semna cererile de acces la informație și reducerea termenului de răspuns la solicitări. Pe de altă parte, experți media și jurnaliști au atenționat anterior despre un șir de lacune, iar mai multe ONG-uri au lansat un apel public în care solicitau consultări largi pe platforma parlamentară.
Elaborarea noului proiect de lege privind accesul la informație a demarat la începutul anului 2022. Documentul, între altele, definește informațiile de interes public drept toate informațiile deținute de furnizorii de informații, pe care îi enumeră. Se prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a avea acces la informațiile de interes public, „fără absolut nicio discriminare”; se enumeră modalitățile de accesare a informației, condițiile în care accesul poate fi limitat, proceduri ce vizează cererile de acces la informație sau norme privind datele cu caracter personal etc.
Potrivit inițiativei, semnarea solicitărilor nu va mai fi obligatorie, iar termenul în care se va răspunde la cereri va fi de 15 zile calendaristice. Spre deosebire de legea în vigoare, noul proiect conține un capitol dedicat transparenței proactive, ceea ce înseamnă că autoritățile ar putea fi obligate să publice din oficiu, pe paginile web oficiale, un șir de informații ce se referă la activitatea lor. În plus, accesul la informații de interes public ar putea fi limitat pentru a proteja unul dintre scopurile legitime ce țin de următoarele domenii: apărarea sau securitatea națională, siguranța sau ordinea publică, prevenirea sau descoperirea infracțiunilor ori contravențiilor, efectuarea urmăririi penale, datele cu caracter personal, secretul comercial, drepturile și proprietatea intelectuală, mediul înconjurător etc. Inițiativa legislativă mai prevede interzicerea limitării accesului la informațiile de interes public care constituie date cu caracter personal referitoare la activitatea profesională a agenților publici, precum numele, prenumele, funcția, studiile, experiența profesională, sancțiunile disciplinare nestinse sau salariul.
Media Azi scria în februarie despre faptul că, în opinia unor experți și juriști, textul conținea mai multe lacune. Îngrijorările au rămas valabile după ce Cabinetul de Miniștri a aprobat proiectul de lege.
Într-un apel lansat pe 13 aprilie de mai multe organizații neguvernamentale se face referire la o definire restrictivă a informației cu caracter public, introducerea unor excepții ce fac neaplicabil criteriul proporționalității în limitarea accesului la informație; lipsa unor criterii clare privind calitatea și formatul pentru publicarea proactivă a informației, precum și a unui mecanism eficient de monitorizare și implementare a legii; termenii prea lungi de accesare a informației, în special pentru jurnaliști. Semnatarii cereau Legislativului organizarea consultărilor largi și reprezentative asupra proiectului.
Documentul urmează a fi examinat în lectura a doua în plenul Parlamentului.
