Proiectul noii legi privind accesul la informație, aprobat de Guvern, stârnește în continuare nemulțumiri: „Cerem consultări largi și reprezentative”

Proiectul noii legi privind accesul la informație a fost aprobat de Guvern miercuri, 12 aprilie, urmând să ajungă în Parlament. În versiunea actuală, documentul generează în continuare nemulțumiri din partea unor jurnaliști și experți, iar mai multe ONG-uri au lansat un apel public în care solicită consultări largi pe platforma parlamentară. 

Elaborarea noului proiect de lege privind accesul la informație a demarat la începutul anului 2022. Documentul, între altele, definește informațiile de interes public drept toate informațiile deținute de furnizorii de informații, pe care îi enumeră. Se prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a avea acces la informațiile de interes public, „fără absolut nicio discriminare”; se enumeră modalitățile de accesare a informației, condițiile în care accesul poate fi limitat, proceduri ce vizează cererile de acces la informație sau norme privind datele cu caracter personal etc. Potrivit inițiativei, semnarea solicitărilor nu va mai fi obligatorie, iar termenul în care se va răspunde la solicitări va fi de 15 zile calendaristice. Spre deosebire de legea în vigoare, noul proiect conține un capitol dedicat transparenței proactive, ceea ce înseamnă că autoritățile ar putea fi obligate să publice din oficiu, pe paginile web oficiale, un șir de informații ce se referă la activitatea lor. 

Media Azi scria în februarie despre faptul că, în opinia unor experți și juriști, textul conținea mai multe lacune. Îngrijorările au rămas valabile după ce Cabinetul de Miniștri a aprobat proiectul de lege.  

Într-un apel lansat pe 13 aprilie de mai multe organizații neguvernamentale se face referire la o definire restrictivă a informației cu caracter public, introducerea unor excepții ce fac neaplicabil criteriul proporționalității în limitarea accesului la informație; lipsa unor criterii clare privind calitatea și formatul pentru publicarea proactivă a informației, precum și a unui mecanism eficient de monitorizare și implementare a legii; termenii prea lungi de accesare a informației, în special pentru jurnaliști. Semnatarii cer Legislativului organizarea consultărilor largi și reprezentative asupra proiectului. 

„În versiunea actuală, proiectul Legii privind accesul la informații nu va soluționa problemele semnalate de-a lungul anilor, în special de către comunitatea mass-media, care este afectată cel mai frecvent de practicile ilegale ale furnizorilor de informații. Propunerile din partea societății civile menite să remedieze aceste practici, dar și să îmbunătățească standardele de transparență prin facilitarea accesului presei la informațiile de interes public nu au fost luate în calcul de către autorii proiectului de lege”, explică Cristina Durnea, jurista Centrului pentru Jurnalism Independent. „Motivul principal derivă din prevederile Convenției de la Tromsø, care nu permite instituirea unor regimuri juridice preferențiale. În același timp, e cazul să subliniez că acest act juridic internațional nu reprezintă cel mai progresist document în domeniu, precum și faptul că standardele minime prevăzute de Convenție își găsesc deja reflecția în actuala Lege privind accesul la informație”, conchide ea. 

Jurnalista Mariana Rață de la postul TV8 consideră că lista informațiilor ce ar urma să aibă caracter limitat este una restrictivă.  „Cel mai grav este cât de mult e limitat accesul în contextul în care funcționarii și așa cu greu ofereau informații, având o lege mult mai permisivă. Subiectele cu acces limitat sunt foarte general menționate și vor lăsa mult loc de abuz. Nu poți să zici că subiectele de mediu sunt cu caracter limitat. Trebuiau să precizeze în proiect tipurile concrete de informație, nu să le lase la discreția funcționarilor care vor examina solicitările de acces la informație”, a declarat ea pentru Media Azi. 

Și Liuba Șevciuc de la proiectul media CU SENS se referă la dificultățile ce țin de felul în care funcționarii interpretează legea atunci când răspund la solicitările presei. „De multe ori se invocă secretul de stat, datele cu caracter personal sau nu se oferă informația solicitată. Trebuie să facem solicitări repetate, așteptăm luni. În cazuri grave,acționăm în instanță instituțiile statului. Problema în Republica Moldova rezidă în implementarea legilor, fie ele vechi sau noi. Așteptăm ca legea să fie implementată corect, autoritățile să fie cât mai transparente, să ne dea acces la cât mai multă informație. Probabil, și funcționarii ar trebui instruiți cum să o facă”, susține jurnalista. 

„Guvernul a trimis azi în Parlament o redacție mai bună a documentului, inclusiv cu toată deschiderea pentru ulterioare ajustări pe platforma parlamentară, reieșind din practicele europene și angajamentele noastre din cadrul Convenției de la Tromsø”, a scris Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului, într-o reacție pe Facebook.