Primele dezbateri publice pe marginea proiectului de lege privind securitatea informațională. Propuneri de divizare a proiectului și de amânare a votării unor prevederi

Dezbateri aprinse pe marginea proiectului de lege privind securizarea spațiului informațional, denumită de opoziție drept „legea cenzurii”, au avut loc în Parlament între reprezentanții organizațiilor neguvernamentale de media și cei ai comunităților furnizorilor de Internet și servicii media. Proiectul de lege, votat deja în prima lectură, a generat mai multe reacții și propuneri. 

În cadrul consultărilor publice, Valeriu Pașa, președintele Comunității WatchDog, a menționat că este de acord cu decizia de a crea instrumente legislative pentru contracararea dezinformării în spațiul informațional, însă consideră că proiectul ar trebui divizat în două parți, astfel încât propunerile de modificare din domeniul audiovizual să fie votate de parlamentari în a doua lectură, iar celelalte, cum ar fi acordarea unor noi atribuții pentru Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și introducerea unor noțiuni în Legea privind libertatea de exprimare, să fie consultate suplimentar cu actorii interesați. „Explic de ce: ceea ce se propune este o premieră la nivel european. Noi nu avem exemple de legislație funcțională în țările membre UE și de la care să preluăm modele pe cadrul instituțional, pe proceduri și, cel mai important, pe definiții. Însăși definirea termenului de informație falsă, dezinformarea ca activitate este foarte complicată. Este o întreagă dezbatere în mediul academic”, a spus Valeriu Pașa.

În context, reprezentantul WatchDog a adăugat că simpla blocare a site-urilor vizate în proiect nu ar contribui eficient la stoparea dezinformării. „E nevoie de lucrat mai mult la mecanisme, inclusiv cele de interacțiune cu administrația rețelelor sociale. (…) Atribuirea propusă către SIS este inadmisibilă în condițiile existente. Trebuie să existe un sistem de echilibrare cu entități legitime, astfel încât să nu poată un singur conducător de Serviciu, fie el și de securitate națională, să ia practic discreționar astfel de decizii”, a mai spus Valeriu Pașa.

Directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), Ion Bunduchi, a căzut de acord cu privire la îngrijorări, remarcând drept pozitiv faptul că se încearcă crearea unor mecanisme de contracarare a dezinformării. „Ceea ce se întrezărește în acest proiect de lege e că, indiferent cui i se vor delega aceste atribuții să contracareze informația, deja e bine că se încearcă a da o definiție a ce înseamnă contracarare – nu înseamnă să închizi site-ul pentru că are denumire, dar pentru că este identificat, evaluat și calificat ca dezinformare. Adică procedura este că ai o metodologie, ai monitori, ai descoperit, ai evaluat, ai calificat și doar atunci intervine sancțiunea. Iată noi asta vedem ca contrabalanțe, tocmai pentru a nu face abuz, a nu interpreta arbitrar ce e informație și ce e dezinformare”, a explicat Ion Bunduchi.

În aceeași ordine de idei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, susține că nu vede nicio problemă în faptul ca Republica Moldova să fie printre primele țări ce implementează atribuții noi pentru serviciile inteligente. „Eu cred că dacă vom face lucrurile bine și competențele vor fi clare, atunci why not (din engl, De ce nu?) să ia alții exemplu de la noi. (…) Noi fie mergem pe calea judiciară, să existe o hotărâre judecătorească privind blocarea unui site, fie creăm o instituție, atenție (!), independentă de SIS sau o instituție care ar putea consulta SIS înainte ca SIS, conform prevederilor proiectului votat în prima lectură, să emită acea indicație obligatorie. Din punctul meu de vedere, dacă nu avem capacitatea, inclusiv financiară, să creăm o instituție nouă și nu cred că e este nevoie de ea, ar trebui ca în proiectul de lege să existe un filtru obligatoriu pentru SIS, fără de care nu va putea fi emis acel ordin executoriu de a bloca un site sau altuș”, a spus Petru Macovei.

DEZANONIMIZAREA PROPRIETARILOR PORTALURILOR. VOM AFLA NUMĂRUL LUI ZUCKERBERG?

Andrei Lutenco, reprezentantul Centrului de Politici și Reforme Moldova (CPR Moldova) a criticat propunerea ca SIS să poată utiliza „indicații executorii”, menționând că acest instrument s-a dovedit a fi ineficient în perioada stărilor de urgență. În opinia lui, amendamentele ar trebui să conțină un mecanism clar în baza căror criterii se iau astfel de decizii în cadrul SIS, iar prevederile să rămână doar cu caracter de recomandare. „Iar decizia finală, așa cum se întâmplă acum în domeniul libertății de exprimare, să fie luată de instanța de judecată. Ori noi acum o să instituim o excepție de la procedura prin care mass-media – în cazul nostru un site sau accesul la un site – este blocată în afara unei proceduri judiciare, adică în afara unei dezbateri în contradictoriu cu explicarea motivelor, dacă această informație este sau nu este interzisă prin lege”, a argumentat Andrei Lutenco.

El s-a referit și la propunerile privind blocarea site-urilor care nu publică informații despre proprietarii portalurilor, cum ar fi numele, prenumele, datele de contact și altele. „Cred că e nevoie și aici de discuții și o analiză din punctul de vedere al libertății de exprimare”, a spus Andrei Lutenco.

Potrivit lui, propunerile ar trebuie să fie examinate și de Comisia de la Veneția.

Și directoarea executivă Asociației Naționale a Companiilor din domeniul TIC, Marina Bzovîi, a remarcat această problemă, menționând că cerința ar putea să nu fie executată de site-uri străine. „În primul rând, noi avem furnizori cu diferite capacități, unii au posibilitatea tehnică mai bună decât alții. În al doilea rând, unele solicitări ar putea să vină, dar ar fi imposibil de executat. Spre exemplu, solicitări de blocare a unui website cu un anumit domeniu, care o să fie blocat astăzi și mâine o să apară sub o altă umbreluță. Și nu știu cum o să considere autoritățile noastre o astfel de apariție – a fost executată obligația sau nu. Ea a fost executată ca obligație în sine, dar nu poate fi pusă în sarcina furnizorului o nouă apariție a acestui web site”, a spus Marina Bzovîi.

„În plus, așa cum este definit în această reglementare, teoretic ar urma să fie blocat Facebook, LinkedIn. (…) Dacă vorbim de rețele sociale, nu o să găsiți acolo numele, prenumele administratorului, numărul lui de telefon, adresa de email lui Mark Zuckerberg, doar niște persoane de contact care sunt specializate să răspundă”, a remarcat Marina Bzovîi.

Deputatul PAS Victor Spînu, autorul propunerilor privind dezanonimizarea proprietarilor web, a menționat că ideea constă în crearea mecanismelor de tragere la răspundere a celor care răspândesc informații false ce atentează la securitatea statului, iar necesitatea proiectului a fost dictată de contextul evenimentelor din țara vecină. „Ca să lupți cu un fake trebuie să cheltui de o mie de ori mai multe resurse acum. Orice nebun poate să creeze un fake și să-l lanseze. Ne rămâne nouă, ca societate, să luptăm cu ele prin metode posibile și imposibile. Reiterez că aceasta măsură nu este una permanentă. Restricționarea accesului pe anumite site-uri care nu au prezentat informația se înlătură foarte ușor. Noi vrem să aducem mai multă civilizație în spațiul online”, spus Victor Spînu. În context, el consideră că firme precum Facebook (Meta) sunt transparente.

„INTERFERENȚE” ÎN DOMENIUL CULTURAL

Reprezentantul postului de televiziune N4, Valentin Afteni, s-a referit și la cerințele privind interzicerea difuzării filmelor militare din anumite țări, ceea ce în opinia lui vizează domeniul cultural și nu informațional. „Dacă noi până acum am vorbit de securitatea informațională și dezinformare, în cazul dat ne deplasăm spre domeniul cultural. Nu știu, probabil că ar trebui de interzis și cărțile cu tematica militară, dar până când se vorbește de produsele audiovizuale. De remarcat că aici nu e vorba doar de Rusia, dar și de Japonia, India, Mexic și de toată America Latină, Israel. Noi nu mai putem să punem filmul, de exemplu, lui Akira Kurasawa «Șapte Samurai». (…) Conform acestor prevederi, noi nu vom putea pune pe post filme despre pinguini sau cosmos, făcute de ruși, japonezi pentru că ele nu-s de divertisment”, a remarcat Valentin Afteni.

„Dumnevoastră neglijați faptul că foarte multe produse media, filme, care nu neapărat (…) dar neglijați aspectele de propagandă care sunt prezente mereu. Eu cred că noi aici chiar avem o problemă”, a replicat președinta comisiei parlamentare de profil, Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Ea a adăugat că discuțiile pe marginea proiectului vor continua și pe data 15 aprilie, deoarece nu toți participanții au reușit să-și spună punctul de vedere. Parlamentul a votat proiectul de lege privind contracararea dezinformării pe 7 aprilie, în prima lectură. Opoziția a calificat inițiativa drept „instituirea cenzurii”.