Parlamentul a votat în lectură finală amendamente ce vizează contracararea dezinformării în audiovizual. Opinii

Deputații au votat în lectură finală amendamente la Codul serviciilor media audiovizuale ce au drept scop declarat contracararea dezinformării. Printre acestea se numără inclusiv interdicția de retransmitere a programelor din state ce nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. Decizia a fost luată joi, 2 iunie, cu votul a 54 de parlamentari. Mai multe aspecte ce țin de procedura de promovare a inițiativei au nemulțumit opoziția.  

De facto, documentul votat este o parte din proiectul inițial de lege privind securitatea informațională, care includea printre altele noi atribuții pentru Serviciul de Informații și Securitate pe domeniul contracarării dezinformării, noțiuni noi și mai multe modificări la Legea privind libertatea de exprimare sau posibilitatea de blocare a unei pagini web în cazul în care aceasta nu afișează datele de identificare a proprietarilor. Pe 27 mai, trei deputați ai fracțiunii Platforma Acțiune și Solidaritate (PAS) au înregistrat un set de amendamente prin care au exclus toate aceste prevederi și le-au lăsat doar pe cele care vizează Codul serviciilor media audiovizuale. În documentul făcut public se arată că decizia a fost luată ca urmare a dezbaterilor pe marginea proiectului inițial de lege, a tuturor propunerilor, recomandărilor și obiecțiilor parvenite de la toate părțile interesate, precum și de pe urma avizelor autorităților statului. 

Portalul Media Azi a scris anterior atât despre prima rundă de dezbateri publice pe marginea proiectului inițial de lege,  a doua serie de consultări, cât și despre expertiza Centrului Național Anticorupție. 

Amendamentele votate pe 2 iunie de parlamentari presupun introducerea în lege a noțiunii de dezinformare, care înseamnă „răspândirea intenționată a informațiilor false, create pentru a dăuna unei persoane, unui grup social, unei organizații sau securității statului”. Totodată, Codul a fost completat cu prevederi conform cărora furnizorii de servicii media nu vor difuza, iar distribuitorii nu vor retransmite programe cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic care au fost produse în alte state decât cele membre ale Uniunii Europene, Statele Unite ale Americii, Canada și țările care au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. Excepție sunt doar filmele și emisiunile de divertisment care nu au un conținut militarist. Sunt interzise și programele audiovizuale care, indiferent de proveniența lor, justifică războaiele de agresiune, neagă crimele de război şi crimele împotriva umanității sau incită la ură, iar emisiunile achiziționate de peste hotare trebuie să provină sau să fie produse în proporție de cel puțin 50% în țările UE sau care au ratificat Convenția. 

Legea mai prevede restricții privind punerea pe post a comunicărilor comerciale și prevede un șir de sancțiuni, inclusiv amenzi de până la 100.000 de lei pentru televiziuni și posturi radio ce vor răspândi dezinformare.  

Nemulțumiri privind promovarea proiectului în lectură finală

„Cred că am ajuns la un proiect care poate să îmbunătățească în mod adecvat prevederile Codului serviciilor media audiovizuale”, a declarat Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei pentru mass-media, de la tribuna Legislativului. Mai mulți deputați din opoziție s-au arătat nemulțumiți de faptul că proiectul a fost promovat pentru lectura a doua chiar dacă a suferit modificări esențiale. Vadim Fotescu bunăoară, de la Partidul Politic „Șor” a invocat o normă din Legea cu privire la actele normative, care prevede că dacă, în urma avizării şi consultării publice, mai mult de 30% din textul unui proiect a fost modificat, acesta trebuie remis repetat spre avizare şi consultare publică. Fapt care nu a avut loc. Și Adela Răileanu de la Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a insistat la subiect. Tot ei au declarat că amendamentele votate au fost înregistrate mai târziu decât termenul legal prevăzut. 

„Acest procedeu se aplică grupului de lucru care elaborează proiectul de lege, iar pe platforma Parlamentului nu mai este valabil. În cazul respectiv, el este intrat în procedura legislativă și nu este aplicabil în cazul nostru”, a precizat Ion Creangă, șeful Direcției juridice.  

„Noi am lucrat respectând normele. (…) Nu cred că e vorba de o schimbare de 30% a conținutului. Acea parte exclusă… Dvs ați măsurat-o?”, a spus Nicolaescu-Onofrei. „Cred că este mult mai simplu să urmăm calea legală, să facem două proiecte separate, să inițiem procedura în prima lectură cu un proiect bine chibzuit, să mai facem o dezbatere sau două dacă este necesar”, i-a replicat Răileanu. 

O nouă pârghie pentru CA

Președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, a declarat pentru Media Azi că, în urma adoptării modificărilor, autoritatea s-a ales cu o nouă pârghie – noțiunea de dezinformare. „Totuși, va trece un pic de timp până vom face uz de ea, pentru că e o practică inedită să reglementezi dezinformarea, nu există o procedură similară înrădăcinată în țările UE, în care autoritățile de reglementare a audiovizualului să ia decizii de zi cu zi la acest subiect. CA urmează să vină cu o metodologie privind felul în care va evalua dezinformarea, cum va putea să demonstreze că anumite conținuturi sunt sau nu dezinformare”, potrivit ei. 

Cu privire la sancțiuni, Liliana Vițu a ținut să precizeze că, în prezent, acestea se impun urmare a constatării unei încălcări „or, introducând o astfel de definiție, se urmărește și un efect de prevenție: atunci când există o pârghie de sancționare pentru dezinformare, iar sancțiunile sunt destul de aspre, probabil asta ar putea să reducă din volumul informațiilor cu caracter dezinformativ”.