Noua lege privind accesul la informație, votată în lectură finală

Proiectul noii legi privind accesul la informație a fost aprobat în lectură finală de către Parlament, cu votul a 53 de deputați. Documentul, care prevede între altele eliminarea obligației de a semna cererile de acces la informație și reducerea termenului de răspuns la solicitări, va intra în vigoare în șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial. 

Media Azi a mai scris despre faptul că elaborarea noului proiect de lege privind accesul la informație a demarat la începutul anului 2022. Potrivit notei informative pe marginea inițiativei, adoptarea documentului se impune după ce, pe 1 decembrie 2020, a intrat în vigoare Convenția Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale (cunoscută drept Convenția de la Tromsø), ratificată de Republica Moldova în 2013. În plus, obiectivul reprezintă o acțiune stipulată expres în planul de implementare a măsurilor propuse de Comisia Europeană în avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. 

Autorii susțineau că, deși actuala lege a fost modificată de mai multe ori pe parcursul anilor, „se atestă că acest act normativ este conceptual depășit și nu corespunde reglementărilor și standardelor internaționale în materia accesului la documentele oficiale. Mai grav, Legea nr. 982/2000 conține viduri și lacune normative care nu asigură respectarea efectivă a dreptului constituțional de acces la informațiile de interes public”. 

Noua lege, între altele, definește informațiile de interes public drept toate informațiile deținute de furnizorii de informații, indiferent de suportul de stocare, printre aceștia numărându-se inclusiv partidele politice. Se prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a avea acces la informațiile de interes public. La fel, se enumeră modalitățile de accesare a informației, condițiile în care accesul poate fi limitat, proceduri ce vizează cererile de acces la informație sau norme privind datele cu caracter personal etc.

Potrivit inițiativei, semnarea olografă sau electronică a solicitărilor nu va mai fi obligatorie. Termenul în care se va răspunde la cereri ar urma să fie nu mai mare de zece zile calendaristice de la data înregistrări, iar în cazul reprezentanților mass-media, informația este generată imediat, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare. Termenul poate fi prelungit cu cel mult șapte zile în cazul în care cererea este complexă sau se solicită un volum mare de informații. 

Spre deosebire de legea încă în vigoare, cea proaspăt aprobată conține un capitol dedicat transparenței proactive, ceea ce înseamnă că autoritățile ar putea fi obligate să publice din oficiu, pe paginile web oficiale, un șir de informații ce se referă la activitatea lor. În plus, accesul la informații de interes public ar putea fi limitat pentru a proteja unul dintre scopurile legitime ce țin de următoarele domenii: apărarea sau securitatea națională, siguranța sau ordinea publică, prevenirea sau descoperirea infracțiunilor ori contravențiilor, efectuarea urmăririi penale, datele cu caracter personal, secretul comercial, drepturile și proprietatea intelectuală, mediul înconjurător etc. Inițiativa legislativă mai prevede interzicerea limitării accesului la informațiile de interes public care constituie date cu caracter personal referitoare la activitatea profesională a agenților publici, precum numele, prenumele, funcția, studiile, experiența profesională, sancțiunile disciplinare nestinse sau salariul.

Citiți și:

Juristul presei. Noua lege privind accesul la informație: ce s-a dorit, ce s-a votat și ce va urma?

Proiectul noii legi privind accesul la informație, la etapa consultărilor. Prevederi și obiecții