Noile modificări ale CSMA, votate în prima lectură. Capitolul privind GRT, ținta criticilor opoziției
Mihaela Ciobanu
Inițiativa legislativă care prevede creșterea ponderii programelor în limba română și a producțiilor autohtone difuzate de televiziunile din Republica Moldova a fost votată marți, 25 august, în prima lectură de către Parlament. Proiectul de modificare a Codului serviciilor media audiovizuale (CSMA) a fost susținut de 53 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Documentul introduce și un capitol nou, dedicat furnizorului public regional de servicii media al autonomiei găgăuze. Este pentru prima dată când cadrul legal stabilește structura și modul de funcționare a acestuia. Prevederile referitoare la numirea directorului Gagauziya Radio Televizionu (GRT), atribuțiile comitetului managerial, componența și rolul Consiliului regional de supraveghere, precum și caietul de sarcini, bugetul și răspunderea instituției au generat însă critici, replici și nemulțumiri în plenul Parlamentului.
Potrivit proiectului, televiziunile vor trebui să difuzeze, între 06:00 și 24:00, cel puțin 50% programe în limba română sau dublate ori sonorizate în română. Excepția vizează posturile destinate comunităților în care o minoritate etnică este majoritară în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Mai mult, documentul prevede creșterea de la 10% la 20% a cotei de opere muzicale ale compozitorilor și artiștilor din Republica Moldova. Cota de 30% pentru operele în limba română va rămâne neschimbată.
Anterior, Media Azi a scris pe larg despre prevederile inițiativei, printre care noile reguli privind jurisdicția, măsurile pentru o mai bună protecție a minorilor, accesibilitatea serviciilor media pentru persoanele cu dizabilități, precum și noile definiții introduse în CSMA.
În cadrul dezbaterilor din plen, deputata Liliana Nicolaescu-Onofrei a notat că „proiectul are drept scop actualizarea și armonizarea cadrului normativ național cu acquis-ul Uniunii Europene în domeniul serviciilor media audiovizuale, consolidarea mecanismelor de reglementare și supraveghere, perfecționarea normelor privind protecția spațiului audiovizual, promovarea conținutului audiovizual în limba română, asigurarea accesibilității serviciilor media pentru persoanele cu dizabilități, protecția minorilor, dezvoltarea serviciilor media audiovizuale neliniare, stimularea producției audiovizuale europene și autohtone independente, precum și reglementarea activității furnizorului public regional de servicii media”.
De cealaltă parte, în luarea sa de cuvânt, Adela Răileanu, reprezentanta Partidului Socialiștilor (PSRM), a criticat modificările frecvente ale CSMA. Ea a sugerat că, în spatele argumentelor privind armonizarea legislației cu cea europeană, s-ar afla intenția guvernării de a reduce la tăcere vocile critice și de a restrânge spațiul pentru opoziție. „În Republica Moldova, Codul Audiovizualului a ajuns să fie modificat mai des decât grila de programe a televiziunilor. Ori de câte ori guvernării îi mai vine câte o idee despre cum să reducă spațiul pentru opoziție, să limiteze gândirea critică și să-și supună spațiul mediatic, deschide Codul și începe jocul cu imaginația”, a subliniat parlamentara. Totodată, deputata a atras atenția asupra noii definiții a dezinformării, pe care o consideră prea vagă și susceptibilă de interpretări arbitrare. Răileanu a criticat, de asemenea, extinderea competențelor Consiliului Audiovizualului (CA). „Cine stabilește ce afectează ordinea publică? Cine stabilește unde se termină critica și unde începe dezinformarea? Sub incidența acestei formulări poate cădea orice material jurnalistic în care un expert critică reforma «Restart» [«Restart în educație», n.r.], o investigație despre angajările tinerilor fără facultate dintr-un partid în funcții bine plătite sau chiar și o declarație făcută de opoziție în această sală. Atunci când noțiunile sunt atât de vagi și interpretabile, legea încetează să mai fie un instrument de protecție și devine un instrument de presiune”, a subliniat ea.
În același timp, deputata Marcela Adam a Partidului Acțiune și Solidaritate, a evidențiat trei prevederi pe care le consideră esențiale în proiect: cele privind limba română, regulile de funcționare a furnizorului public regional și investițiile strategice sigure, care nu pun în pericol securitatea statului. „Acest proiect este mai mult decât despre televiziuni. Este despre informația care ajunge la cetățeni, limba în care este transmisă, cine poate controla infrastructura informațională și economică și ce instrumente are statul atunci când securitatea este pusă în pericol”, a precizat ea.
REGULILE PRIVIND GRT, CRITICATE DE OPOZIȚIE
Conform proiectului, în CSMA va fi introdus un capitol nou, care reglementează, pentru prima dată, structura și modul de funcționare a furnizorului public regional de servicii media al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia. Capitolul stabilește prevederi privind numirea directorului, atribuțiile Comitetului managerial, componența și rolul Consiliului regional de supraveghere, precum și caietul de sarcini, bugetul și răspunderea instituției. Astfel, membrii Consiliului de supraveghere al GRT vor fi selectați printr-un concurs organizat de CA, iar activitatea furnizorului public regional de servicii media din Găgăuzia va fi reglementată direct în Cod.
Liliana Nicolaescu-Onofrei a explicat că, având în vedere modificările operate anterior pentru asigurarea independenței organelor de supraveghere și conducere ale furnizorului public național, iar prevederi similare nefiind introduse în legislația autonomiei, proiectul propune includerea acestui nou capitol. „Modul de funcționare al furnizorului public regional de servicii media al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia să fie absolut similar cu procedurile prevăzute în cadrul legal național”, a punctat președinta comisiei parlamentare pentru mass-media.
Deputatul fracțiunii „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, a menționat că proiectul urmărește, în mod special, să stabilească noi reguli pentru GRT. În acest context, el a întrebat care mai este rostul existenței televiziunii și radioului regional, dacă toate regulile de funcționare sunt stabilite prin lege organică.
În replică, Liliana Nicolaescu-Onofrei a justificat necesitatea acestor modificări prin armonizarea legislației naționale cu cea europeană în ceea ce privește independența și responsabilitatea furnizorilor publici de servicii media audiovizuale, fie că sunt naționali sau regionali.
În luarea sa de cuvânt, Stoianoglo a adăugat că nu contestă „partea europeană” a proiectului de lege. El a subliniat însă că directiva europeană impune modificarea regulilor de difuzare, nu și a celor privind autonomia. „Iar în acest proiect, din anumite motive, cele două lucruri încep să fie tratate împreună”, a declarat deputatul.
O poziție critică a avut și deputatul PSRM Vladimir Odnostalco. El a criticat faptul că, la elaborarea noilor norme, nu au fost implicate nici GRT, nici Adunarea Populară, nici Comitetul Executiv al Găgăuziei, iar proiectul nu a fost discutat cu autoritățile autonomiei. Deputatul a atras atenția și asupra absenței reprezentanților autorităților din Găgăuzia la examinarea proiectului de lege în Parlament. „Problema este una de ordin politic. Este vorba despre controlul asupra furnizorului public regional de servicii media”, a punctat el.
Și Adela Răileanu a subliniat că autoritățile din Găgăuzia sunt excluse din procesul de formare și selectare a conducerii furnizorului public regional. Deputata a pus sub semnul întrebării și eliminarea obligativității ca membrii organelor de conducere să cunoască limba găgăuză.
Argumentând în favoarea proiectului, deputatul PAS Marcel Spatari a menționat că subiectul reglementării presei s-a transformat într-o discuție despre protejarea „intereselor oligarhului fugar Ilan Șor și ale Kremlinului” în Găgăuzia. „Nu este niciun secret că GRT a fost o platformă pentru promovarea minciunii și dezinformării rusești în Găgăuzia. (…) Există probe destul de solide că GRT a fost folosit în ultimii ani pentru promovarea unor narațiuni proruse și antieuropene. Postul public regional a amplificat și a difuzat propagandă și dezinformare favorabile agendei ruse”, a remarcat parlamentarul în discursul său.
AVIZ NEGATIV DIN PARTEA GRT
Reprezentanții GRT și-au exprimat poziția la subiect printr-un aviz la proiectul de lege, contestând propunerile. Documentul susține că proiectul modifică modul de organizare și conducere a GRT, inclusiv prin instituirea unui Consiliu de supraveghere regional și stabilirea unei noi proceduri de numire a directorului. În opinia autorilor avizului, proiectul nu stabilește însă suficient de clar rolul autorităților Găgăuziei în formarea organelor de conducere și nu prevede reguli tranzitorii pentru trecerea de la actualul sistem la cel propus.
Avizul mai critică prevederile privind finanțarea, cerințele lingvistice și consultarea GRT la elaborarea proiectului. Conform documentului, cheltuielile legate de noua structură de conducere ar urma să fie suportate din bugetul autonomiei, în timp ce proiectul nu ar prevedea explicit cunoașterea limbii găgăuze pentru director și membrii Consiliului de supraveghere. Totodată, autorii susțin că GRT nu a fost invitată la consultările organizate pentru elaborarea proiectului.
În consecință, avizul propune excluderea integrală a prevederilor care introduc noul capitol privind furnizorul public regional de servicii media.
CITIȚI ȘI:
#UExplicat. Codul serviciilor media audiovizuale: ce avem, ce trebuie schimbat, ce urmează
