Mass-media din Republica Moldova rămâne marcată de probleme grave

Situația mass-mediei din Republica Moldova a rămas marcată de probleme grave și în 2023, arată Indicele privind Situația Presei din Republica Moldova (ISPM), lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) la 5 februarie, pentru al optulea an consecutiv. Grupul de evaluatori selectați, în total 14 persoane, a analizat șapte indicatori relevanți pentru presa autohtonă: cadrul juridic de reglementare; contextul politic; mediul economic; mediul profesional; calitatea jurnalismului; securitatea informațională din perspectivă mediatică; securitatea jurnaliștilor. 

Cei șapte indicatori conțin cumulat 15 afirmații cu cinci variante de răspuns. Fiecărui răspuns i se acordă un anumit punctaj pe o scară de la patru la zero, „patru” însemnând „cel mai bine”, iar „zero” – „cel mai rău”. Un punctaj de 60 – 50 arată că situația mass-mediei este bună; 49 – 39 – situația mass-mediei este relativ bună; 38 – 28 – situația mass-mediei este marcată de probleme grave; 27 – 17 – situația mass-mediei este gravă; 16 – 0 – situația mass-mediei este extrem de gravă.

Valoarea numerică a ISPM pentru anul 2023 constituie 33,07 puncte și relevă, al doilea an consecutiv, o situație a mass-mediei din Republica Moldova marcată de probleme grave și, totodată, o îndepărtare de zona situației grave, în care s-a aflat până în anul trecut. ISPM, de asemenea, sugerează că mass-media mai are de parcurs jumătate de cale până a ajunge pe următoarea treaptă de calificare ce ar corespunde unei situații relativ bune. 

Cadrul juridic de reglementare

Potrivit evaluării experților, indicatorul ce măsoară eficiența, calitatea și suficiența legislației media a întrunit o medie de 33,66 de puncte, fapt ce denotă că situația este marcată de probleme grave. Totuși, este pentru prima dată când acest indicator a depășit pragul de 30 de puncte, fiind înregistrată o creștere față de toți anii în care a fost evaluată situația presei.

În 2023, cadrul juridic de reglementare a activității mass-media a fost completat cu norme legale noi, necesare și oportune. Unele acte normative au fost racordate la standardele internaționale. Legislația media audiovizuală rămâne însă marcată negativ de amendamentele din 2021 prin care furnizorul public național de servicii media a fost adus sub control parlamentar, iar inamovibilitatea membrilor CA – exclusă. Aplicarea legislației, cu unele excepții, a fost defectuoasă și în perioada de referință. Asigurarea accesului la informații de interes public rămâne o problemă majoră.

Contextul politic

Contextul politic a avansat cu cinci puncte comparativ cu anul precedent, ajungând la 33. Deși tumultos în context politic, anul 2023 a fost unul favorabil activității mass-mediei, fără presiuni sau abuzuri din partea guvernării.

Totuși, contextul politic din anul 2023 nu a fost ocolit de derapaje condamnabile, mai ales la nivel regional și local. Experții amintesc de linșajul mediatic la care a fost supus jurnalistul Mihail Sirkeli de la portalul Nokta din Comrat de către un deputat al Adunării Populare a UTAG în cadrul unei emisiuni a furnizorului public regional de servicii media; de tentativa primarului satului Costești, Ialoveni, Vasile Bortă, de a împiedica accesul reporterilor portalului Ialovenionline.md la proiectele de decizii ale Consiliului sătesc; de atacurile primarului municipiului Chișinău, Ion Ceban, la adresa mass-mediei care abordează problemele Capitalei; de situația în care ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, în cadrul unei conferințe de presă, a înjurat un jurnalist care îi adresa întrebări; de cazul fotoreporterei de la Agenția IPN Elena Covalenco, declarată „indezirabilă” pe teritoriul regiunii transnistrene pe o perioadă de trei ani de către regimul de la Tiraspol.   

Mediul economic

Scorul de 27 de puncte, deși în progres față de anii precedenți, semnifică în continuare o situație gravă a mediului economic în care a activat mass-media în anul 2023.

Mai mult de jumătate dintre posturile TV din țară înregistrează pierderi (39 din 68 de posturi), 16 – au ieșit „pe zero”, iar 13 – în profit, arată date ale Consiliului Audiovizualului (CA) din 2022. CA constata și o mare dependență a unor televiziuni de granturi externe. În cazul a șase televiziuni, gradul de dependență a oscilat între 50% și 85%.

În presa online e o concurență acerbă cu giganții Google sau Meta, în situația în care agenții economici preferă opțiunile ce sporesc gradul de „țintire” a audienței. De cealaltă parte, încercările de a diversifica sursele de finanțare prin abonamente, publicitate, contribuții private sau prin colectarea donațiilor de la cititori nu sunt deocamdată eficiente pentru a asigura independența economică a unei redacții.

Mediul profesional

Procesul de profesionalizare a presei a acumulat scorul de 35 de puncte, semn că situația mediului profesional din 2023 este marcată de probleme grave, atestată a patra oară în cei șapte ani de când este determinat ISPM. Instituțiile formative de profil, ca element central în procesul de profesionalizare, desfășoară inițiative orientate spre o mai bună pregătire a cadrelor pentru domeniul mediatic, dar efectul lor nu este deocamdată resimțit. Managerii din mass-media au resimțit și în 2023 deficitul acut de specialiști bine pregătiți, căruia cu greu îi fac față, chiar și în cazurile în care oferă salarii atractive și motivante.

Calitatea jurnalismului

Calitatea jurnalismului a progresat ușor față de anii precedenți. Scorul de 34,66 de puncte al indicatorului relevă o situație marcată de probleme grave. În Republica Moldova, pluralismul mediatic extern este expus acelorași riscuri semnalate și în anii precedenți. Este vorba despre dezechilibru în repartizarea geografică, în conținuturile editoriale și în regimul de proprietate al instituțiilor mass-media. Pluralismul mediatic intern a înregistrat evoluții minore datorate aparițiilor de noi produse jurnalistice, oferta mediatică fiind ușor diversificată. Totuși, efectele maladiilor cronice ale domeniului, precum fenomenul „copy paste” sau goana după click-uri, s-au făcut resimțite și în anul 2023.

Securitatea informațională din perspectivă mediatică

Securitatea informațională din perspectivă mediatică, întrunind 29 de puncte, a evoluat din zona situației grave, în care s-a aflat toți anii precedenți, în zona situației marcate de probleme grave. Spațiul informațional național, și în anul 2023, a fost penetrat cu ușurință de un flux continuu de narațiuni străine, care sunt orientate spre devierea Republicii Moldova de la cursul de integrare europeană. Unii evaluatori consideră că spațiul informațional național a devenit „mai curat” în 2023, comparativ cu anii precedenți, explicând constatarea prin suspendarea de către autorități a licențelor de emisie a unor posturi TV și blocarea mai multor website-uri pentru promovarea „narațiunilor de dezinformare, provenite din Federația Rusă și a discursului de ură”.

Securitatea jurnaliștilor

Nivelul de securitate a presei a fost apreciat în 2023 cu 38 de puncte, înregistrând un progres până la marja de sus a treptei de calificare ce relevă o situație marcată de probleme grave. Acest indicator este la un pas de a ajunge pe următoarea treaptă, care să ateste o stare de lucruri relativ bună.  În 2023, nici o instituție mass-media, indiferent cum și-a exercitat meseria și cum și-a îndeplinit misiunea, nu a fost supusă agresiunilor de natură să o devasteze, să-i sechestreze tirajele sau să-i distrugă echipamentele sau utilajele din dotare. Evaluatorii au remarcat însă câteva cazuri de utilizare a limbajului injurios și de intimidare a presei. De exemplu, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a lansat, în repetate rânduri, acuzații grave la adresa mai multor redacții care au reflectat modalitatea de gestionare a problemelor municipiului.

Au fost remarcate cazurile de agresiuni în timpul protestelor antiguvernamentale din primăvară, organizate de politicianul Ilan Șor. N-au lipsit nici cazurile de hărțuire a jurnaliștilor în mediul online. În plus, a fost atestată o nouă formă de intimidare a jurnaliștilor manifestată prin interdicția de a intra pe teritoriul regiunii transnistrene și pe teritoriul Federației Ruse.

ISPM oferă mai multe recomandări, printre care ajustarea și revizuirea mecanismelor de gestionare a bugetelor redacționale și continuarea dezbaterilor privind utilizarea inteligenței artificiale în conținutul media.