La ce etapă se află astăzi dosarele celor 12 posturi TV suspendate în timpul stării de urgență

După suspendarea licențelor de emisie a celor 12 posturi de televiziune de către Comisia pentru Situații Excepționale (CSE), în perioada stării de urgență, companiile fondatoare ale canalelor TV s-au plâns în instanță. La aproape trei ani distanță, un singur dosar a fost închis definitiv. Un alt caz nu a mai ajuns în instanță, întrucât compania vizată a intrat între timp în insolvență. Celelalte procese sunt încă pe rol, unele așteptând verdictul final, altele blocate între amânări, apeluri și contestații.

Potrivit unui raport recent al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), privind mecanismele de suspendare sau revocare a licențelor de emisie a furnizorilor de servicii media audiovizuale aflați sub jurisdicția Republicii Moldova, dintre primele șase televiziuni suspendate de CSE la 16 decembrie 2022, doar dosarul RTR Moldova a fost pierdut definitiv de către reclamanți. Procesele intentate de Primul în Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6 și Orhei TV continuă să fie pe rolul Curții de Apel Chișinău, unde ședințele sunt amânate sau nu au avut loc, din motive nespecificate. Din cea de-a doua rundă de suspendări, din 30 octombrie 2023, dosarul Prime TV și Publika TV se află la etapa finală, înaintea pledoariilor, ultima ședință fiind programată pentru 8 decembrie 2025. Cazul Orizont TV a fost respins de Curtea de Apel pe 27 octombrie 2025 și ar putea urma un recurs, iar în cazul ITV, instanța de apel a respins pretențiile pe 23 ianuarie 2025, urmând o decizie definitivă a Curții Supreme de Justiție, la o dată nedeterminată deocamdată. Canal 2 și Canal 3 nu au contestat suspendarea, intrând între timp în procedură de insolvabilitate.

EVOLUȚIA PROCESELOR DIN PRIMA RUNDĂ DE SUSPENDĂRI 

Primul val de suspendări a avut loc pe 16 decembrie 2022, când CSE a emis o dispoziție, prin care a retras temporar licențele de emisie a șase posturi TV. Decizia a provocat o reacție imediată din partea televiziunilor vizate, iar cele patru companii fondatoare – TV-Comunicații Grup (RTR Moldova), Exclusiv Media (NTV Moldova), Media Resurse (TV6 și Orhei TV) și Telesistem TV (Primul în Moldova și Accent TV) – au contestat măsura la Curtea de Apel Chișinău chiar a doua zi.

Raportul CJI arată că a urmat un „ping-pong între instanțe”. Curtea de Apel a conexat dosarele și le-a trimis la Judecătoria Chișinău, argumentând că este vorba de un act individual. Judecătoria a refuzat însă să le examineze, considerând că decizia CSE este un act normativ. Conflictul de competență a ajuns la Curtea Supremă de Justiție, care, la 29 martie 2023, a tranșat disputa stabilind că Judecătoria Chișinău este instanța competentă să judece cauzele.

În lunile următoare, reclamanții au cerut suspendarea temporară a efectelor dispoziției CSE, până la o decizie definitivă. Solicitarea a fost însă respinsă mai întâi de Judecătoria Chișinău, pe 13 aprilie 2023, și ulterior de Curtea de Apel, pe 26 iunie 2023. Practic, suspendarea licențelor a rămas valabilă pe tot parcursul procesului.

Pe fond, cauza a fost examinată între aprilie și decembrie 2023, în cadrul a șapte ședințe de judecată la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău. Pe 28 decembrie 2023, instanța a respins contestațiile televiziunilor, confirmând legalitatea deciziei CSE.

În ianuarie 2024, companiile au depus apeluri la Curtea de Apel Chișinău. Ulterior, doar trei dintre acestea – Telesistem TV (Primul în Moldova și Accent TV), Exclusiv Media (NTV Moldova) și Media Resurse (TV6 și Orhei TV) – au continuat demersurile. TV-Comunicații Grup (RTR Moldova) nu a respectat termenul pentru depunerea apelului motivat, iar în iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție a confirmat definitiv respingerea posibilității de a contesta soluția defavorabilă dată de prima instanță.

În prezent, la aproape trei ani de la suspendarea licențelor, cele trei dosare rămase se află încă pe rolul Curții de Apel Chișinău. Din 2024 până în 2025, două ședințe programate au fost amânate din motive nespecificate, iar ultima, din aprilie 2025, nici nu a avut loc. Așadar, în noiembrie 2025, procesele televiziunilor din prima rundă de suspendări sunt încă blocate, fără o soluție finală.

EVOLUȚIA PROCESELOR DIN A DOUA RUNDĂ DE SUSPENDĂRI ÎN INSTANȚE

La 30 octombrie 2023, CSE a emis o nouă dispoziție prin care a suspendat licențele altor șase posturi de televiziune: Prime TV, Publika TV, Orizont TV, ITV, Canal 2 și Canal 3.

Primii care au contestat dispoziția CSE a fost compania fondatoare a Prime TV și Publika TV – General Media Group Corp, care s-a adresat Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în octombrie 2023. Reclamanții au cerut suspendarea efectelor deciziei, însă atât prima instanță, cât și Curtea de Apel au respins solicitarea. Ulterior, procesul pe fond a avansat lent: din cele patru ședințe stabilite, două au fost amânate la cererea companiei, iar ultima, programată pentru 8 decembrie 2025, marchează etapa pledoariilor finale. 

În cazul Orizont TV (Archidoc Group), acțiunea depusă pe 31 octombrie 2023 a fost mutată de la o instanță la alta, după ce atât Judecătoria Chișinău, cât și Curtea de Apel Chișinău au refuzat inițial examinarea cererii. Conflictul a fost soluționat abia de Curtea Supremă de Justiție, care, la 20 decembrie 2023, a stabilit că dosarul trebuie judecat de Curtea de Apel. După numeroase amânări și întreruperi, instanța de apel a respins contestația companiei pe 27 octombrie 2025. În prezent, nu este clar dacă a fost sau va fi depus un recurs.

Pentru ITV (Media Pro Group), situația a fost similară: instanțele și-au pasat competența timp de aproape două luni, până când Curtea Supremă de Justiție a decis că, și de această dată, cauza trebuie examinată de Curtea de Apel Chișinău. Pe 23 ianuarie 2025, Curtea de Apel a respins pretențiile ITV, iar compania a atacat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție, unde se așteaptă o decizie definitivă.

Spre deosebire de ceilalți actori, Canal 2 și Canal 3 (Telestar Media) nu au mai contestat deloc decizia CSE, deoarece compania care le deține a intrat între timp în procedură de insolvabilitate. Astfel, cazul s-a încheiat din start, fără un demers juridic.

SPEȚE IDENTICE, SOLUȚII OPUSE

Raportul CJI subliniază faptul că primele șase televiziuni cu licențele suspendate, la 16 decembrie 2022, sunt reprezentate de patru companii care au mers separat în instanță, dar ale căror acțiuni au fost ulterior conexate într-un singur dosar. În cazul televiziunilor suspendate la 30 octombrie 2023, deși procesele au fost inițiate pe temeiuri identice, instanțele au decis să le judece separat, nu într-un singur dosar comun.

În plus, în martie 2023, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a considerat că dispozițiile CSE sunt acte administrative individuale, atribuind examinarea primului bloc de contestații Judecătoriei Chișinău. Nouă luni mai târziu, în decembrie 2023, aceeași instanță a hotărât exact invers: că pricinile din al doilea bloc trebuie judecate de Curtea de Apel. Deși a recunoscut caracterul individual al actului contestat, CSJ s-a bazat pe o normă dintr-o altă dispoziție a CSE, din martie 2022, care spunea că deciziile CSE în domeniul planificării şi coordonării activității de aplicare a măsurilor impuse de starea de urgență declarată, indiferent de faptul dacă sunt individuale sau normative, pot fi contestate direct la Curtea de Apel. Practic, în spețe identice, CSJ a dat soluții diametral opuse, ceea ce denotă „inconsecvențe crase”, conchide autoarea documentului, jurista Cristina Durnea. 

Ea menționează și faptul că durata de examinare a proceselor diminuează efectiv șansa unui remediu rapid pentru furnizorii afectați și pune în discuție caracterul prompt al controlului judiciar în situații de urgență. „Durata medie a procedurilor de contestare a acestor măsuri excepționale poate fi estimată la 1-2 ani pentru obținerea unei hotărâri pe fond, cu prelungiri suplimentare considerabile, în funcție de complexitatea procedurală (ex. necesitatea soluționării conflictului de competență, conexarea cauzelor) și de atitudinea părților (solicitări de amânare, nerespectarea termenelor etc.)”, explică autoarea. 

CARENȚE SEMNIFICATIVE DE MOTIVARE ÎN DISPOZIȚIILE CSE

Potrivit analizei CJI, conținutul dispozițiilor CSE, emise pe durata stării de urgență și prin care au fost suspendate 12 posturi TV, relevă carențe semnificative de motivare. Dispozițiile invocă două teze: faptul că unele persoane supuse sancțiunilor internaționale ar exercita controlul asupra posturilor vizate și că rapoartele Consiliului Audiovizualului ar fi constatat încălcarea obligației de informare corectă. 

„Niciuna dintre dispoziții nu detaliază probe concrete sau argumente factologice punctuale pentru a susține aceste teze. Constatările rezultate din analiza datelor ce au putut fi verificate arată că doar unul dintre cele șase posturi suspendate la 30.10.2023 a fost sancționat de CA pentru încălcarea obligativității asigurării unei informări corecte, contrar alegațiilor din dispoziția CSE”, explică autoarea raportului.

După suspendarea licențelor, activitatea acestor furnizori a evoluat în mod diferit. Unele televiziuni au continuat să activeze în mediul online, cum este cazul TV6 și Canal 5. Alte posturi, precum Publika TV, au rămas prezente pe site-ul de știri și active pentru o perioadă pe rețelele sociale. În anumite cazuri, conținutul televiziunilor suspendate a fost retransmis de alți furnizori – exemplu fiind GRT, care a difuzat programele postului Primul în Moldova. Alte surse media, precum Orhei TV și Accent TV, și-au încetat complet activitatea după suspendarea licențelor.