William Massolin, șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău: „Există proiecte legislative critice pe domeniul media, care așteaptă discuții, dezbateri și aprobare”
Mass-media din Republica Moldova, deși diversă, este polarizată și se confruntă cu mai multe provocări, se arată convins William Massolin, șeful Oficiului Consiliului Europei (CoE) la Chișinău. Într-un interviu pentru Media Azi, el amintește că mai multe proiecte de legi importante care vizează domeniul încă așteaptă să fie aprobate de legiuitori. Totodată, diplomatul vorbește despre obiectivele Consiliului privind monitorizarea felului în care se aplică legislația audiovizuală, deficiențele tehnice ale CA și modul „îngrijorător” în care a fost anulată așa-numita „lege anti-propagandă”.
Media Azi: Domnule Massolin, ce impresie ați reușit să vă creați despre presa din Republica Moldova? Care ar fi, din perspectiva dvs., principalele probleme cu care se confruntă în prezent mass-media de aici?
William Massolin: La prima vedere, peisajul mediatic din Moldova pare a fi divers, având în vedere multitudinea mijloacelor de informare – televiziunea, radioul, platformele online și ziarele. Totuși, avem de-a face cu o presă foarte polarizată, influențată de factori precum concentrarea proprietății, lipsa independenței editoriale în unele cazuri, probleme ce țin de sustenabilitatea financiară și calitatea jurnalismului. Nu putem trece cu vederea fenomenul la fel de provocator al dezinformării, în contextul unei transformări digitale rapide. Toate acestea duc la crearea unui mediu complex și dificil pentru mass-media. Nemaivorbind de faptul că pandemia de Covid-19 a agravat vulnerabilitățile existente în peisajul mediatic prin tendințele îngrijorătoare de limitare a accesului la informație pentru jurnaliști, precum și vulnerabilitatea financiară a presei independente.
Trebuie, de asemenea, de lucrat în domeniul legislației mediatice – o problemă pe care o monitorizăm îndeaproape prin proiectele noastre. Moldova și-a asumat angajamentul să transpună și să implementeze directivele europene și cele mai bune practici legate de cadrul legislativ în domeniul mass-media. Progrese s-au înregistrat atunci când Parlamentul a adoptat, în 2018, noul Cod al serviciilor media audiovizuale. Cu toate acestea, există proiecte legislative critice pe domeniul media care așteaptă discuții, dezbateri și aprobare. Prin programul în domeniul libertății de exprimare și a mass-media în Moldova, Consiliul Europei și-a exprimat dorința și determinarea de a asista la acest proces.
În ultimii ani, Consiliul Europei a sprijinit presa de aici prin activitățile proiectului „Promovarea libertății și pluralismului mass-media în Republica Moldova”. Ați putea enumera câteva realizări de pe urma implementării acestuia?
Programul comun al Consiliului Europei și al Uniunii Europene, care s-a încheiat în 2019, a avut o serie de realizări-cheie ce ajută sectorul media din Moldova. În primul rând, adoptarea Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova a fost un rezultat important care a contribuit la crearea unui mediu mai pluralist și la consolidarea eforturilor țării de transpunere și implementare a Directivei UE privind serviciile mass-media audiovizuale.
De asemenea, adoptarea Strategiei de dezvoltare a mass-media (pentru 2018-2025), în iunie 2018, a aliniat în continuare obiectivele naționale de dezvoltare a presei la standardele europene. Strategia a fost elaborată cu asistența Consiliului Europei și, la acel moment, a subliniat angajamentul Guvernului de a pune în aplicare noul Cod. Cu sprijinul proiectului și altor parteneri au fost elaborate câteva alte proiecte de legi-cheie, inclusiv cu privire la accesul la informație, publicitate și libertatea de exprimare. Se așteaptă eforturi în continuare în aceste direcții.
O altă prioritate a proiectului a fost sprijinul oferit radiodifuzorului public național, și aici vorbim despre înființarea Departamentului de filme documentare al TRM, Telefilm-Chișinău, ca centru de excelență jurnalistică, precum și susținerea creatorilor de filme documentare, după cum atestă documentarul „Teatrul Mare din Soroca”, premiat cu prestigiosul ADAMI Media Prize pentru promovarea diversității culturale în Europa de Est. Consiliul Europei a sprijinit, de asemenea, radiodifuzorul public regional Teleradio-Găgăuzia (GRT), asistând la elaborarea strategiei sale de dezvoltare pentru 2019-2023 și la crearea Unității Multimedia, inclusiv asistență cuprinzătoare cu echipamente și softuri specializate și formarea jurnaliștilor.
Unul dintre obiectivele Planului de acțiuni pentru Republica Moldova în perioada 2021-2024, lansat de CoE în luna aprilie, este „un sistem de monitorizare a implementării Codului serviciilor media audiovizuale”. Ce înseamnă exact un astfel de sistem? Cum poate fi monitorizată implementarea Codului?
Planul de acțiuni își propune să se bazeze pe munca deja realizată în diferite sectoare, în cadrul planurilor de acțiuni anterioare. Într-adevăr, una dintre prioritățile cooperării noastre rămâne consolidarea domeniului audiovizual și a peisajului mediatic în conformitate cu standardele europene și recomandările Consiliului Europei. În acest context, Planul va implica proiecte de cooperare ce vizează promovarea conformității cu mass-media europeană, a standardelor de guvernanță a Internetului și sporirea protecției datelor.
Sistemul de monitorizare a implementării Codului serviciilor media – în special în ceea ce privește pluralismul politic, discursul de ură, xenofobia și rasismul – se referă la eforturile continue ale proiectelor CoE de a asista personalul Consiliului Audiovizualului să pună în practică și să monitorizeze implementarea legislației audiovizuale cu standardele relevante ale Consiliului Europei. Sistemul se referă, de asemenea, la promovarea capacităților personalului de monitorizare a CA în aspectele critice cum ar fi abordarea dezinformării, identificarea și monitorizarea discursului de ură, metodologia de monitorizare în perioada electorală și așa mai departe.
Mai multe proiecte ale Consiliului Europei asistă CA în aceste eforturi. Cel mai recent, angajații instituției au urmat o serie de instruiri privind dezinformarea și rolul autorităților de reglementare în acest sens, precum și privind identificarea și abordarea discursului de ură. În prezent, sunt în proces de elaborare două metodologii pentru a asista Consiliul Audiovizualului în monitorizarea celor două fenomene. Am elaborat, de asemenea, Comentariul Codului serviciilor media audiovizuale, pentru o mai bună înțelegere a acestuia, și am revizuit actele normative adoptate de CA după intrarea în vigoare a noului Cod. Aceste acțiuni, care vizează consolidarea capacităților Consiliului și promovarea unei mai bune înțelegeri a cadrului legislativ în domeniul mass-media, vor continua în lumina noului Plan de acțiuni pentru Republica Moldova.
Discursul de ură în mass-media este într-adevăr o problemă. Experta Irina Corobcenco sublinia, într-un comentariu pentru Media Azi, că în campania electorală pentru prezidențialele din toamna anului trecut „mass-media a continuat să fie principala sursă de distribuire a intoleranței în spațiul public”. Din câte știm, CoE elaborează un ghid pentru Consiliul Audiovizualului la acest subiect. Când va fi finalizat și la ce ar servi?
Consiliul Europei a început să lucreze asupra unui ghid pentru Consiliul Audiovizualului privind monitorizarea și sancționarea discursului de ură. Acesta a fost gata în martie 2021 și trimis CA pentru revizuire, iar după recepționarea feedbackului, în aprilie, l-am testat într-un proiect de formare la care au participat 12 angajați ai CA. Ghidul a fost revizuit repetat ținând cont de lucrurile pe care angajații Consiliului le-au considerat important de a fi clarificate. În ceea ce ne privește, documentul a fost finalizat, iar în perioada următoare vom sprijini Consiliul Audiovizualului să-l adopte și să-l utilizeze. Modurile practice de acordare a acestei asistențe urmează încă a fi discutate cu CA. În opinia noastră, ghidul este un instrument gata de utilizare, la care instituția poate apela atunci când va examina cazurile și va stabili sancțiuni pentru discursul de ură.
Un alt obiectiv al Planului de acțiuni se referă la consolidarea capacităților tehnice ale CA. Reprezentanții autorității au semnalat anterior lipsa unui soft de monitorizare modern, care ar fi crucial pentru activitatea sa, în timp ce Ala Ursu-Antoci a spus, într-un interviu pentru Media Azi, că CoE joacă un rol în eventuala achiziție a unui astfel de soft. Ce anume face sau intenționează să facă Consiliul Europei în acest sens? Când ar putea CA să beneficieze de un nou soft?
Având în vedere cooperarea noastră cu instituția, am fost informați de mai multe ori despre deficiențele tehnice întâmpinate de Consiliul Audiovizualului – o problemă critică în asigurarea monitorizării eficiente a furnizorilor de servicii media. Una dintre prioritățile proiectului mediatic al Consiliului Europei, „Promovarea standardelor europene în reglementarea audiovizuală a Republicii Moldova”, este asistarea CA în îmbunătățirea capacităților sale de monitorizare. Proiectul a presupus expertiza tehnică necesară pentru a elabora un raport tehnic cuprinzător de analiză a capacităților existente ale Consiliului Audiovizualului dintr-o perspectivă generală – hardware, software, echipamente, plasamente etc.
Rezultatele au fost destul de clare pentru noi și pentru Consiliul Audiovizualului – pentru a avea un sistem de monitorizare modern și funcțional, echipamentul actual ar trebui înlocuit și actualizat în întregime. Ar fi posibil de investit într-un soft nou, dar fără echipamentul adecvat acesta nu ar fi funcțional. În mod similar, investițiile în hardware nu ar contribui la îmbunătățirea situației fără un software actualizat pentru stocarea și înregistrarea conținutului media. Ar fi doar o soluție pe termen foarte scurt. Din acest motiv, consultantul tehnic a recomandat ca problema să fie abordată în mod complex, atât pe partea de software, cât și hardware. Prețul, totuși, ar fi foarte mare – o estimare aproximativă, bazată pe analiza tehnică efectuată, sugerează costuri de circa 120.000 de euro. Această sumă depășește posibilitățile proiectului de cooperare mediatică al Consiliului Europei. În această ordine de idei, considerăm că analiza tehnică elaborată, detaliată și riguroasă, poate servi drept bază pentru Consiliul Audiovizualului în mobilizarea și examinarea posibilităților adiționale de alocații.
Teleradio-Moldova a fost criticată în repetate rânduri pentru abordarea părtinitoare a informației de interes public și favorizarea guvernării sau partidelor aflate la putere. Acest fapt a fost evidențiat și în rapoartele de monitorizare ale Centrului pentru JurnalismIndependent. Cum ar trebui abordată problema așa ca să avem un radiodifuzor public independent? Care este aportul CoE în acest sens?
Importanța unui radiodifuzor național independent și pluralist este, fără îndoială, esențială. Serviciul public de radiodifuziune poate avea un rol crucial în asigurarea dreptului publicului de a primi o diversitate largă de informații independente și nepărtinitoare și, cu siguranță, contribuie la promovarea valorilor democratice și altor valori sociale importante, cât și la dezvoltarea programelor educaționale și informaționale de calitate pentru audiență. În cadrul proiectelor implementate de Consiliul Europei, acestea sunt obiective-cheie pe care ne propunem să le atingem prin cooperarea noastră. Deoarece înțelegem că Teleradio-Moldova are nevoie de suport ca să-și îmbunătățească și să-și diversifice conținutul, să-și consolideze și să-și dezvolte capacitățile de informare despre probleme sensibile, să utilizeze o abordare echitabilă în timpul campaniilor electorale, să înțeleagă și să abordeze discursul de ură și egalitatea de gen, continuăm să realizăm activitățile și să consolidăm capacitățile relevante.
În ceea ce privește contribuțiile noastre, în 2017, Consiliul Europei a asistat la crearea Centrului de instruire pentru Teleradio-Moldova, unde profesioniștii media din cadrul companiei pot beneficia de oportunități de formare continuă. Continuăm să lucrăm cu Telefilm-Chișinău pentru a sprijini documentariștii. Am obținut rezultate extraordinare anul acesta – trei filme documentare noi despre drepturile sociale și drepturile omului, pe care sperăm să le putem împărtăși tuturor printr-o serie de vizionări publice. Lucrăm împreună asupra unei platforme digitale inovatoare pentru copii, care urmează să fie lansată în curând. Continuăm să implicăm experți internaționali și naționali în domeniul mass-media pentru a oferi cursuri de formare pentru reprezentanții presei, care să creeze o generație tânără de jurnaliști bine pregătiți, sensibilă la gen și cu spirit critic, capabilă de jurnalism de investigație și producție de documentare.
Oferiți asistență și radiodifuzorului public GRT, de la Comrat?
Radiodifuzorul public găgăuz nu se numără printre beneficiarii direcți ai proiectului actual în domeniul mass-media. Cu toate acestea, GRT a fost un partener important în cadrul proiectului mediatic anterior, în care am obținut o serie de rezultate bune, asistând radiodifuzorul în eforturile sale de modernizare. Noul Plan de acțiuni pentru Moldova (2021-2024) prevede, de asemenea, implicarea radiodifuzorului public Teleradio-Găgăuzia ca beneficiar și partener direct în viitoarele noastre proiecte în domeniul mass-media.
Ați pomenit despre mai multe proiecte de legi care vizează direct sau indirect presa (cum ar fi o nouă lege a publicității) și care așteaptă de mult timp să fie votate de Parlament. Vedeți soluții pentru a mișca carul din loc? Există oare șanse să avem o legislație mediatică armonizată la standardele europene?
În lumina recentelor schimbări și tendințe în peisajul mediatic, considerăm că este important să sprijinim în continuare sectorul mass-media din Moldova și să oferim asistență pentru reformarea acestuia. Într-adevăr, primul grup de lucru responsabil să alinieze legislația mediatică la standardele europene a realizat un număr de repere legislative, în timp ce altele nu au fost discutate până în prezent și sunt de o importanță critică pentru abordarea unor provocări cu care se confruntă media din Republica Moldova, cum ar fi concentrarea proprietății sau un acces mai bun la informații pentru jurnaliști și instituții media.
În acest sens, sperăm că autoritățile moldovenești vor fi deschise și pregătite să profite de posibilități și să implementeze în continuare reformele în legislația mediatică. Mai mult, vom aborda necesitatea de a relansa grupul de lucru parlamentar comun pentru perfecționarea legislației în domeniul mass-media cu noul Parlament.
Care este opinia dumneavoastră cu privire la anularea așa-numitei „legi anti-propagandă”, la finele anului trecut?
Subiectul propagandei și al amenințărilor de dezinformare, în special în condițiile unei evoluții tehnologice atât de rapide, necesită o abordare cuprinzătoare din partea autorităților moldovenești, a societății civile, a partenerilor de dezvoltare și a mass-mediei. În ceea ce privește reglementarea, legislația în domeniul mass-media ar trebui ajustată ca să putem face față noilor provocări ce vizează securitatea informațională și asta nu numai în mass-media tradițională, ci și, din ce în ce mai mult, în presa online.
Cât privește anularea așa-numitei „legi anti-propagandă”, modul în care au fost operate aceste modificări în Codul serviciilor media audiovizuale sunt deosebit de îngrijorătoare. Consiliul Europei rămâne un partener de încredere în consolidarea cadrului legislativ al Republicii Moldova în domeniul mass-media și în adaptarea acestuia, dacă o cere peisajul mediatic în evoluție. Cu toate acestea, orice modificare ar trebui consultată pe larg, analizată cu atenție, în urma unei expertize extinse, discutată, dezbătută și bine argumentată, ceea ce nu s-a întâmplat în acest caz concret.
European Implementation Network a semnalat anul trecut despre hotărârile CEDO în domeniul libertății presei din Republica Moldova, care așteaptă de mai bine de zece ani să fie implementate. Niciun plan de acțiuni sau raport nu a fost prezentat Comitetului de Miniștri al CoE până acum, cu toate că statul este obligat să o facă. Media Azi a relatat anterior că, până în prezent, nu este clar ce măsuri au fost luate de autoritățile moldovenești pentru ca condamnări similare la CEDO să nu se repete. Cum ați comenta această lipsă de acțiune?
Într-adevăr, până în prezent, autoritățile moldovenești nu au prezentat planuri de acțiune sau rapoarte de acțiuni care ar permite Comitetului Miniștrilor să evalueze cum sunt executate hotărârile adoptate în privința acestor cazuri. Departamentul CoE pentru executarea hotărârilor CEDO l-a încurajat pe ministrul Justiției să asigure biroul Agentului guvernamental cu personal suficient. Totodată, autoritățile s-au angajat să pregătească și să prezinte informații cu privire la cazurile restante, aflate pe rol timp de peste cinci ani. Astfel, în 2021, Guvernul deja a prezentat două astfel de rapoarte de acțiuni (dar în cazuri care nu privesc libertatea de exprimare). Până acum, Guvernul Republicii Moldova a fost încurajat să continue să prezinte planurile de acțiuni și rapoartele necesare în privința cazurilor restante.
