GRT, de la alegeri la alegeri. Cât de departe se întinde umbra politicului

Petru Garciu, jurnalist freelancer

Activitatea companiei publice regionale Gagauziya Radio Televizionu (GRT) poate fi descrisă prin expresia „de la alegeri la alegeri”. De la alegerile regionale, bineînțeles. Și asta pentru că politicienii din autonomie au înțeles rapid cât de important este să controleze spațiul mediatic. Mai mult, mulți dintre ei nu tolerează criticile. Cât despre reportaje, acestea ar trebui să urmeze cele mai bune tradiții ale perioadei sovietice: conducătorul vizitează o gospodărie agricolă, iar jurnalistul relatează despre producția de lapte și despre cât de fericiți sunt oamenii care trăiesc și muncesc în colhoz. Desigur, toate acestea sunt exemple figurative.

Întrebarea cine stabilește politica editorială a GRT – jurnaliștii sau autoritățile regionale – rămâne una actuală. După fiecare scrutin, noile elite politice ale autonomiei au posibilitatea de a influența activitatea instituției prin intermediul Consiliului de supraveghere, ai cărui membri erau desemnați prin vot de Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Astfel, autoritățile locale dispuneau permanent de un instrument de influență asupra companiei. La rândul său, Consiliul de supraveghere ales de deputați numea directorul GRT și aproba redactorii-șefi.

Un asemenea sistem alimentează teama în rândul jurnaliștilor GRT: teama de a deveni incomozi, de a realiza un material care nu convine, de a adresa o întrebare nepotrivită și, în cele din urmă, de a-și pierde locul de muncă.

În prezent, la toate acestea se adaugă un alt risc – cel al unei noi amenzi din partea Consiliului Audiovizualului. În perioada în care GRT a fost condusă de Vasilii Dermenji, asociat structurilor lui Ilan Șor, compania a fost amendată în repetate rânduri, inclusiv pentru încălcarea cerințelor privind veridicitatea și imparțialitatea informațiilor. În total, compania a cheltuit câteva sute de mii de lei pentru achitarea amenzilor.

În octombrie 2025, GRT a fost, de asemenea, exclusă din Registrul semnatarilor Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova. Decizia a fost motivată de încălcarea sistematică a normelor profesionale, inclusiv reflectarea unilaterală a evenimentelor, partizanatul politic și difuzarea informațiilor neveridice.

După plecarea conducerii asociate structurilor lui Șor, GRT încearcă să-și corecteze practicile. Din observațiile mele, schimbările pozitive se văd atât în modul de reflectare a știrilor, cât și în eforturile de a asigura echidistanța în cadrul emisiunilor.

În același timp, acțiunile unor jurnaliști asociați companiei continuă să arunce o umbră asupra imaginii acesteia. De exemplu, Nina Dimoglo, prezentatoarea emisiunii „Большая игра” („Marele joc”, în traducere din rusă, n.r.) de la GRT, îl promovează pe pagina sa de Facebook pe unul dintre candidații la funcția de bașcan, Fiodor Găgăuz. De altfel, Dimoglo a candidat și ea la alegerile parlamentare din 2019, din partea Partidului Șor (declarat neconstituțional în 2023, n.r.).

REFLECTAREA CAMPANIEI ELECTORALE

Anul acesta, în Găgăuzia se desfășoară concomitent două campanii electorale: pentru alegerea bașcanului și pentru alegerea deputaților Adunării Populare. GRT organizează dezbateri între candidații la funcția de deputat în APG și a anunțat că va organiza dezbateri și între candidații la funcția de bașcan. Din punct de vedere logistic, nu este o sarcină ușoară: la alegerile pentru Adunarea Populară s-au înregistrat 135 de candidați în 35 de circumscripții electorale distincte.

Nu au lipsit nici momentele stânjenitoare. În timpul dezbaterilor dintre candidații din circumscripția nr. 5 din Ceadîr-Lunga, unul dintre participanți, Dmitri Chiseev, a început să critice autoritățile regionale în timp ce își prezenta programul electoral: „Anul acesta, Găgăuzia a pierdut, practic, trei piloni principali. În primul rând, bașcanul Găgăuziei a fost înlăturat din funcție anul acesta de către deputații Adunării Populare…”

„Dmitri, vă rog, haideți să vorbim mai mult despre platforma dumneavoastră și să nu evaluăm activitatea autorităților regionale. Dacă veți continua să vorbiți despre ceea ce s-a întâmplat în Găgăuzia… Vorbiți doar despre platforma dumneavoastră, treceți imediat, vă rog, la prezentarea acesteia, altfel vom fi nevoiți să vă deconectăm microfonul”, l-a întrerupt moderatoarea dezbaterilor.

MODIFICĂRILE LA CSMA – O ȘANSĂ DE A ELIBERA GRT DE INFLUENȚA POLITICĂ

Modificările la Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA) al Republicii Moldova, adoptate de Parlament în a treia lectură, la 29 octombrie, urmăresc, printre altele, reducerea influenței politice asupra companiei.

Noile prevederi schimbă procedura de numire a conducerii GRT. Astfel, următorul Consiliu de supraveghere, format din cinci membri, va fi selectat prin concurs public de Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova, și nu de Adunarea Populară a Găgăuziei. Ulterior, Consiliul de supraveghere va desemna directorul companiei pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitatea numirii pentru un al doilea mandat. Totodată, actualul Consiliu de supraveghere își va continua activitatea până la expirarea mandatului, moment în care va înceta și mandatul directorului desemnat de acesta.

GRT va continua să fie finanțată din bugetul Găgăuziei. Legea va intra în vigoare la șase luni de la publicare, iar din 1 septembrie 2027 se va aplica prevederea privind indexarea anuală a subvenției bugetare acordate companiei, în funcție de creșterea prețurilor de consum. Este vorba strict despre subvenția alocată din bugetul autonomiei, nu despre toate veniturile GRT.

Adunarea Populară a Găgăuziei va trebui să prevadă în buget fondurile necesare. Totuși, perspectiva pierderii atribuțiilor de desemnare a Consiliului de supraveghere a stârnit nemulțumiri în rândul reprezentanților APG. Anterior, Gheorghi Leiciu, pe atunci vicepreședinte al APG, a declarat, în cadrul emisiunii „Обсуждаем вместе” („Discutăm împreună”, în traducere din rusă, n.r.) de la GRT, că ar putea apărea probleme cu alocarea fondurilor.

„Este vorba despre televiziunea găgăuză și despre o serie de alte modificări. În același timp, Găgăuzia, APG, trebuie să aloce anual zeci de milioane pentru întreținerea acestei televiziuni. Ce credeți, Găgăuzia va aloca acești bani? Evident că nu”, a declarat atunci Leiciu. În prezent, el candidează pentru un mandat de deputat în APG. 

Rămâne de văzut ce poziție va adopta noua componență a Adunării Populare după alegeri. Indiferent de rezultatele scrutinului, un lucru pare evident: disponibilitatea de a finanța GRT depinde, se pare, de măsura în care elitele politice locale ale autonomiei își vor păstra controlul asupra conducerii companiei.

Analiza a fost elaborată în cadrul proiectului „Presă rezilientă, alegători informați: protejarea alegerilor din Moldova împotriva dezinformării”, susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția donatorului.