Entuziasm vs reticență. Cum folosesc ChatGPT și alte instrumente de inteligență artificială unele redacții din Republica Moldova
Un studiu realizat recent la nivel mondial arăta că jumătate din redacții folosesc instrumente de inteligență artificială și numai 20% dintre acestea au aprobat regulamente de utilizare a lor. Un câmp încă neexplorat pentru mass-media din Republica Moldova, inteligența artificială (IA) începe să facă parte, treptat, și din instrumentele de lucru ale unor jurnaliști de la noi. Prinși între entuziasmul față de inovație și temerea de a trăda deontologia jurnalistică, editorii sunt tot mai mulți puși în fața provocării de a gândi strategii de utilizare a instrumentelor precum ChatGPT fără a păgubi calitatea informațiilor livrate. Media Azi a discutat cu reprezentanții câtorva instituții media pentru a afla dacă și cum aplică instrumentele de IA de tip generativ în munca lor sau cât de mare le este reticența.
Deja de un an, redacția Observatorului de Nord utilizează un soft de inteligență artificială pentru a asigura imaginea prezentatorului și vocea pentru reportaje și știri. Elena Cobăsneanu, directoarea publicației regionale, motivează această alegere prin insuficiența jurnaliștilor cu pregătire profesională, dar și posibilitățile financiare reduse ale redacției de la Soroca.
„Echipa Observatorului de Nord este foarte pasionată de instrumentele de AI și inovație în general. Am găsit acest soft din întâmplare, se numește Synthesia.io – un program experimental deocamdată. Ne-am înțeles cu compania producătoare să utilizăm Synthesia cu titlu de experiment, el fiind folosit în principal pentru sesiuni de instruire în companii mari, care, la fel, din rațiuni economice, pregătesc cursuri și le prezintă utilizatorilor cu ajutorul acestui soft. Am început prin a informa publicul despre intenția noastră și ce reprezintă platforma în sine. Ca redacție, ne-am întrebat din start care va fi reacția cititorilor. Părerile oamenilor s-au împărțit. Unii sunt adepții ideii că, totuși, oamenii sunt de neînlocuit. Noi credem însă că Synthesia este o inovație interesantă, care merită a fi exploatată și în munca jurnalistică”, explică Elena Cobăsneanu.
Citiți și: #PEÎNȚELES. Ce înseamnă ChatGPT?
„Îl utilizăm de un an și încă îi testăm capacitățile. Pregătim textele minuțios, conform tuturor rigorilor profesionale, dar prezentarea lor este făcută prin intermediul softului. Synthesia oferă o multitudine de modalități de întrebuințare. Noi îl folosim pentru trei sarcini: crearea template-urilor pentru variate rubrici, prezentarea știrilor, dar de cea mai mare popularitate se bucură reportajele video. Încă avem de lucru la capitolul formulei de prezentare a știrilor prin intermediul IA, pentru a asigura un număr mai mare de vizualizări”, mai spune jurnalista.
Întrebată despre posibile erori, directoarea Observatorului de Nord spune că jurnaliștii fac mai multe „probe”, întrucât softul poate citi eronat, de exemplu, denumirea localităților sau poate pune un accent greșit în vorbire. „Este totuși un robot”, precizează ea.
VITEZĂ VERSUS CALITATE
Și o parte din echipa portalului Agora utilizează instrumente de AI în activitatea lor. În mare parte aceștia folosesc ChatGPT pentru rezumarea informațiilor, generarea titlurilor, hashtagurilor și cuvintelor-cheie utilizate pentru rețelele sociale. Potrivit directoarei executive a instituției media, Irina Ghelbur, imediat ce instrumentele de IA au devenit disponibile pe larg, Agora a organizat un training în cadrul căruia s-au stabilit niște reguli de utilizare. „Inițial, după o sesiune de două ore de training, toată lumea a fost entuziasmată și a încercat să utilizeze ChatGPT pentru a-și face munca mai eficient. În timp, entuziasmul a scăzut, în mare parte din cauza faptului că tranziția de la generare umană de conținut la cea artificială încă trezește reticență din partea multor jurnaliști, nu doar la Agora. Unii se tem că vor rămâne fără posturi de muncă și, ca măsură de prevenție, încearcă să nu-l utilizeze deloc”, o completează Alex Gurdila, producător general la Agora.
Alexandru Eftode, directorul Radio Europa Liberă (REL), subliniază faptul că deși viteza reprezintă un avantaj, aceasta trebuie cântărită atent în raport cu nevoia de a asigura că informațiile publicate sau difuzate sunt exacte, obiective, echilibrate și corespund standardelor jurnalismului de calitate. „Urmărim îndeaproape și suntem curioși, întrucât credem că inteligența artificială se dezvoltă, se perfecționează și încercăm să o integrăm în activitatea redacției. Deși încă nu am decis de o manieră definitivă cum să o facem, știm sigur că nu folosim aceste instrumente pentru a scrie texte ce urmează a fi publicate. Tot ce produce redacția noastră este rezultatul muncii umane, nu a inteligenței artificiale, inclusiv titlurile, titrele sau postările de pe rețelele sociale. Regula este valabilă și pentru conținutul multimedia, care este în totalitate executat de jurnaliștii redacției noastre”, relatează jurnalistul.
Potrivit lui, colegii din echipă pot folosi platforme de AI pentru documentare sau traduceri, dar fiecare răspuns generat este verificat. „Mai utilizăm și Dataminer – un instrument util pentru monitorizarea știrilor ce apar în online, într-o anumită regiune a lumii, pe anumite teme de interes. Noi folosim Dataminer pentru a ne alerta în legătură cu subiectele de actualitate din lume, dar acesta este doar un punct de plecare. Mai apoi, informația este verificată prin filtrul uman”, precizează managerul REL.
„NE TEMEM DE ERORI”
Reprezentanții unor instituții media se arată și mai reticenți. Ruslan Grabari, directorul departamentului de știri al TV8, spune că redacția nu vede actualmente ChatGPT, de exemplu, ca pe un instrument sau partener de încredere. „Ne temem de erori. În plus, informația oferită de el nu poate fi verificată, or regulile jurnalismului ne obligă să cităm surse vii și nu roboți. Îl testăm periodic, dar încă nu-l considerăm util. În calitate de șef al departamentului de știri, am temerea că inteligența artificială, pe termen mediu, va accelera dispariția calităților jurnalistice ale reporterilor”, consideră el. În aceeași cheie, Victor Moșneag, redactor-șef al Ziarului de Gardă, subliniază că nici redacția lor nu utilizează inteligența artificială la moment, dar asta nu înseamnă că oricare dintre jurnaliștii ZdG nu l-ar putea folosi individual. „Știm că sunt redacții care folosesc instrumentele de inteligență artificială pentru scrierea știrilor chiar. Noi încă studiem posibilitățile de a le utiliza pe scară mai largă în activitatea noastră jurnalistică”, spune jurnalistul.
Aceeași opinie o au și jurnaliștii portalului Diez, care spun că au organizat în aprilie o ședință cu echipa, dedicată exclusiv subiectului utilizării inteligenței artificiale. „Deocamdată, am decis să nu folosim ChatGPT în realizarea materialelor jurnalistice. Încă nu este foarte stabil și nu putem fi în totalitate siguri de informația pe care o furnizează. Motivul este că această platformă comprimă informațiile din multiple surse, iar într-un final îți oferă un răspuns reformulat cu ajutorul algoritmilor. Cred că, în viitor, această platformă va fi îmbunătățită din ce în ce mai mult și va oferi noi posibilități de utilizare. În cele din urmă, ar putea ușura munca jurnaliștilor. Totuși, nu trebuie să fie întrecute anumite limite. Munca jurnalistului ar putea fi ușurată, nu și înlocuită. Acest aspect este definitoriu atunci când vorbim de implementarea inteligenței artificiale în jurnalism”, conchide Petru Beșleaga, redactor-șef al portalului informațional.
Citiți și: #PEÎNȚELES. Despre aplicații care transformă textul în imagine, video sau audio
La nivel mondial, deja au fost puși în uz termeni ca „IA media” sau „jurnaliști IA”, iar potrivit London School of Economics, organizații media din lume încep să-și publice deja principiile privind utilizarea inteligenței artificiale în munca lor. Bunăoară, după manifestul deontologic privind utilizarea IA al redacției Heidi, au mai apărut replici similare și la Wired, USA Today, Axios, The Jordan Times și, recent, la The Guardian și Politifact. De asemenea, au apărut adresări ale directorilor executivi ai unor redacții precum The Washington Post, The New York Times, Reuters și Financial Times, referitoare la fenomenul IA și răspunsul la provocările pe care instrumentele de acest tip le aduc în jurnalismul contemporan. Un studiu al World Assosiation of News Publishers sugerează că jumătate dintre redacții folosesc instrumente de inteligență artificială de tip generativ, în timp ce doar 20% dintre acestea au trasate limitele deontologice în privința utilizării lor.
