Dilema canalelor TV regionale și locale, în contextul tranziției la televiziunea digitală terestră: „Nu sunt gata astăzi să trec la digital”

Ziua de 1 mai este data limită pentru emiterea semnalului de televiziune în format analog, după care televiziunile vor putea difuza doar în format digital, în condițiile în care statul și-a asumat anterior responsabilitatea să treacă la televiziunea digitală încă în 2015. Experții media remarcă faptul că, în tot acest timp, furnizorul de rețele și servicii TV Radiocomunicații a reușit să creeze două multiplexe naționale digitale și niciunul regional. În astfel de condiții, posturile de televiziune locale și regionale spun că nu dispun de bani ca să achite taxa pentru un loc în multiplexul digital național, iar telespectatorii care dețin doar televizoare de tip vechi, care nu recepționează semnalul digital, rămân fără acces la informație. Despre soluții, Media Azi a vorbit cu managerii mai multor televiziuni din afara Chișinăului. 

Ana Golubenco, directoarea Elita TV din Rezina, susține că postul emite în semnal analogic în șase raioane și că deja a fost contactată de reprezentanții Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) să depună licențele tehnice pe care le deține pentru a sista semnalul analogic. „Nu sunt gata astăzi să trec la digital. Chiar dacă mi-ar oferi un loc în multiplexul naționalб să plătesc 5.000 de euro pe lună nu aș fi în stare”, a precizat Ana Golubenco.

Managera media a menționat că, din cauza creșterii prețurilor de întreținere a emițătoarelor, în ultima perioadă a redus orele de difuzare a semnalului cu scopul de a economisi. „Am tot încercat să stopăm câte puțin – nu chiar 24 din 24, dar șase ore pe zi tot timpul le aveam. Era foarte scumpă energia electrică. Dacă eu pentru șase ore plăteam 3.000 – 5.000 de lei pentru un emițător, atunci pentru patru emițătoare imaginați-vă cât era! La noi erau emițătoare de un 1 Kilowatt”, a mai adăugat ea. 

ACCESUL LA INFORMAȚIE CU TELEVIZOARE VECHI 

Tot Ana Golubenco accentuează că o parte din cetățeni preferă să privească în continuare televizorul prin semnal analogic terestru cu antenă simplă și nu au bani să achite serviciile cabliștilor în grila cărora se regăsesc mai multe canale. „O parte din sate, până acum un an, nu aveau Moldtelecom prin sate, nici Internet, nimic. Și acum este lume care nu are Internet”, a spus administratoarea televiziunii.

Și directorul postului de televiziune Media TV din Cimișlia, Andrei Bargan, confirmă că o parte din locuitorii raionului solicită accesul la programele postului local de televiziune prin sistemul analogic, sistat  la sfârșitul anului trecut. „Lumea ne întreabă de ce nu suntem în eter pentru că nu toți au cablu. Așa s-au obișnuit. Eu nu am vrut să pierd telespectatorul din Cimișlia, dar văd că în patru luni am pierdut mult. Lumea mă întâlnește: «Domn’ Andrei, vrem să vă vedem». Eu le zic de Moldtelecom, Starnet, dar ei îmi răspund: «Asta da, dar noi vrem la televizor, prin sate, așa cum era. Unde ați dispărut?». Mai ales pensionarii îmi spun: «Dumneavoastră ați promis că după 1 mai o să emiteți, dacă nu o să emiteți înseamnă că o să pierdem încrederea în dumnevoastră»”, ne-a mărturisit Andrei Bargan.

La rândul său, administratoarea canalului Drochia TV și președinta Asociației Radiodifuzorilor Regionali Independenți, Vera Bulgaru, a menționat că în prezent au rămas doar două posturi de televiziune la nivel regional сare continuă să difuzeze în format analogic. „Trecerea la televiziunea digitală este foarte necesară. Sigur că, întâi de toate, trebuia să fie pregătit telespectatorul, el trebuia să fie acolo deja, în digital, ca atunci când se face trecerea, televiziunea deja să aibă telespectatori. Dar la noi s-au oprit lucrurile odată cu sistarea licențelor pentru analogic. Oamenii au rămas fără surse de informare, mai ales locale”, a spus Vera Bulgaru.

Ea a precizat că, în prezent, difuzează serviciile media doar prin cabliști, deși o parte din cetățeni solicită în continuare programe audiovizuale în format analogic. „Oamenii veneau în studio și spuneau că și-au cumpărat o antenă cu 100 de lei și se uită la 5-6 canale gratuit, că e suficient pentru ei. Dar odată cu creșterea prețurilor la energia electrică vor fi majorări și la cabliști, și pentru oameni e o problemă, mai ales din localitățile rurale”, a remarcat Vera Bulgaru. 

SOLUȚII CU COSTURI MICI

Potrivit calculelor lui Andrei Bargan, construirea unui multiplex regional digital de tip clasic ar ajunge la circa 100.000 de euro. „Nu suntem în stare să plătim pentru a fi incluși în multiplexul național sau regional, eventual, dacă l-ar face Radiocumunicații sau alții”, insistă el. El speră că Media TV ar putea să ajungă în multiplexul regional cu ajutorul granturilor, după ce va fi anunțat concursul pentru utilizarea frecvenței pentru raioanele Cimișlia, Leova, Basarabeasca și Hîncești.  

Vera Bulgaru se arată convinsă că problema difuzării semnalului digital poate fi rezolvată și cu costuri relativ mici. Ea și-ar dori să difuzeze semnalul digital printr-un emițător propriu, pe care vrea să-l procure dintr-un grant. „Nu sunt costuri atât de mari cum se vehiculează. Posturile locale sunt prezente toate pe Internet. Într-un emițător digital poți să pui 15 canale. Eu instalez un emițător pe frecvența digitală a mea din Multiplex, la Drochia, și emit acolo prin intermediul Internetului. Se iau canalele din Internet, se introduc în emițător și se oferă telespectatorului, se duce semnalul și astfel oamenii au posibilitatea să privească gratuit. Noi, posturile locale, deja avem antenă și emițător. Se înlocuiește emițătorul analogic cu unul digital”, sugerează reprezentanta Drochia TV. 

Ludmila Topal, de la postul de televiziune Bas TV din Basarabeasca, a menționat că furnizorul lor nu este interesat deocamdată să difuzeze într-un potențial multiplex regional și mai ales în multiplexul național, unde taxele lunare ajung la 5.500 de euro. Canalul emite prin rețeaua de cablu pe care o deține tot compania lor, iar promovarea conținutului media se axează mai mult pe domeniul online. „Noi ne gândim să ajungem totuși în rețeaua națională, dar nu am ajuns la o decizie finală. Poate la Moldtelecom, dar trebuie să ne gândim bine dacă merită acest lucru. Eu știu că mai mulți colegi de-ai noștri au ajuns în astfel de rețele, dar asta nicicum nu s-a reflectat în volumul lor de publicitate. Ne orientăm mai mult pe online”, a spus Ludmila Topal.

OPERAȚIUNEA „SALVAȚI RADIOCOMUNICAȚII” SAU DE CE AUTORITĂȚILE NU VOR PLÂNGE DACĂ TELEVIZIUNILE REGIONALE VOR DISPĂREA

Directorul executiv al Asociației Presei Electronice, Ion Bunduchi, susține că ultimele modificări legislative la capitolul tranziției la televiziunea digitală terestră au avut menirea „să salveze Radiocomicații”, care odată cu sistarea sistemului analogic rămânea fără surse de venit din această activitate. „Radiocomunicații a construit două multiplexe digitale naționale și nici pe primul nu putea să-l «umple». Pentru că tariful era exagerat, televiziunile fugeau din el, iar altele să vină în loc nu se găseau și, dacă televiziuni rămâneau mai puține, tariful se ridica, pentru că nu poți pune în funcțiune doar o parte din multiplex. Ca să nu fie falimentat radiocomul, s-a întocmit acel proiect de lege, foarte sofisticat, dar scopul real ăsta era – să supraviețuiască. Până la urmă, discutând îndelung și cu societatea civilă, s-a ajuns la formula de azi – este subvenționat radiocomul, din bani publici, pentru o anumită perioadă, ca să scadă tariful, să-l poată plăti televiziunile. Prin urmare, toate televiziunile din primul multiplex, indirect, sunt ori vor fi plătite și din banii noștri. Dar trebuia ceva de făcut, pentru că în analog, din televiziunile naționale, emitea doar Moldova 1. Stoparea analogului înseamnă eliberarea unei benzi de frecvențe care pot/vor fi utilizate pentru tehnologia 5G”, a explicat Ion Bunduchi.

Expertul a menționat că statul a construit două multiplexe naționale și nici unul regional, iar televiziunilor locale și regionale li s-a recomandat de fiecare dată să adune resurse împreună, ca să-și construiască un multiplex regional și să emită prin el. „Ce va fi cu cei locali/regionali? Unii nu vor fi afectați de interferență și, deci, ar putea continua să difuzeze cum au difuzat; alții – să treacă în cablu și să difuzeze doar în cablu, căutându-și abonați. Se poate de difuzat și în Internet. Adică alternative ca să nu dispară există, doar că trebuie să-și păstreze, cumva, audiența. E ca și cu ziarele care nu au mai putut apărea și pe hârtie. Autoritățile, cel puțin, n-au plâns când au început să dispară ziarele în format print și, cu siguranță, nu vor plânge dacă vor dispărea și televiziunile locale sau regionale”, a remarcat Ion Bunduchi. 

DISPOZITIVE „STRICATE” SAU IMPLICAREA INSUFICIENTĂ A STATULUI?

Totodată, rămâne actuală și problema asigurării cetățenilor cu convertoare ale semnalului digital pentru deținătorii televizoarelor vechi, care nu pot recepționa astfel de semnale fără dispozitive speciale. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, în custodia căruia se află și domeniul infrastructurii de comunicație, a precizat în cadrul ședinței Parlamentului din 17 februarie, când a prezentat proiectul de lege privind modificarea legislației la acest capitol, că în Legea bugetului de stat pentru anul 2022 au fost prevăzute 4,5 milioane de lei pentru dotarea cu convertoare a familiilor beneficiare de ajutor social. Totodată, potrivit lui, la acel moment, în stocul ministerului erau peste 800 de convertoare care, de asemenea, urmau să fie distribuite familiilor ce au nevoie de ajutor social. Andrei Spînu a mai spus că, în cadrul celor două etape precedente de dotare cu convertoare în anii 2018, 2019 și 2020, cu aceste dispozitive au fost asigurate circa 23.000 de familii. „Convectoarele pe piața Republicii Moldova, de asemenea, pot fi procurate în magazinele de electrocasnice sau online. Majoritatea modelelor noi de televizoare, cu excepția unora din cele mai ieftine, au încorporate deja module pentru recepția semnalului digital”, a afirmat Andrei Spînu.

De altă parte, potrivit lui Andrei Bargan, o parte din cetățenii care au primit din partea reprezentanților statului gratuit receptoarele semnalului digital susțin că ele, după o perioadă de utilizare, s-ar deteriora. El nu exclude că de vină ar fi lipsa cunoștințelor despre utilizarea acestor dispozitive. „La mine au venit vreo 20-30 de oameni, bătrâni mai ales: «Domn’ Andrei, s-a stricat corobca (cutia) aceasta. Vino și o fă!». (…) Asistența socială le-a împărțit dispozitivele, dar nu s-a gândit la deservirea lor pentru că trebuie să le instaleze, seteze etc. Poate nu e complicat, dar oamenii de la țară știu că cel care i-a oferit aparatul și răspunde de el, până la urmă”, a spus Andrei Bargan.