Ce prevăd pe domeniul media recomandările Comisiei Europene pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE

Comisia Europeană susține că, în anul următor, statul trebuie să depună eforturi ca să protejeze mai eficient jurnaliştii împotriva intimidării şi atacurilor, inclusiv prin investigaţii amănunţite ale forţelor de ordine; să extindă cerințele de transparență a proprietății presei scrise și online; să îmbunătățească mecanismele de autoreglementare a presei. Concluziile se conțin în raportul făcut public la începutul lunii noiembrie în contextul în care instituția a recomandat Consiliului European să inițieze negocierile de aderare a Republicii Moldova. 

Raportul Comisiei oferă o evaluare detaliată a stării actuale și a progresului înregistrat de Moldova în parcursul său către Uniunea Europeană. În special, documentul se concentrează pe progresul ce vizează punerea în aplicare a reformelor fundamentale și furnizează orientări cu privire la prioritățile viitoare ale reformelor. Potrivit Comisiei Europene, „aderarea este și va rămâne un proces bazat pe merit, pe deplin dependent de progresul obiectiv realizat de fiecare țară”. 

Raportul constată că „Moldova are un mediu mediatic pluralist și are un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește libertatea de exprimare. Țara a înregistrat unele progrese în perioada de raportare, în special în ceea ce privește problema concentrării proprietății. Legislația stabilește reguli pentru a preveni concentrarea mass-media și pentru a asigura transparența proprietății mass-media. Consiliul Audiovizualului trebuie să intensifice eforturile de implementare a acestor reguli. Pentru a asigura conformitatea cu Legea europeană privind libertatea presei, Codul serviciilor media audiovizuale conține prevederi ce vizează partizanatul politic în mass-media publică. Guvernul ia măsuri pentru a aborda dezinformarea în media, care rămâne o provocare, în special dezinformarea răspândită în presa online”.

Se precizează că legislația privind serviciile media audiovizuale nu este aliniată cu Directiva Serviciilor Media Audiovizuale și cu standardele normative ale Consiliului Europei, făcându-se trimitere la amendamentele din noiembrie 2022, când s-au introdus sancțiuni pentru instituțiile media, precum și la faptul că respingerea de către Parlament a raportului anual de activitate al Consiliului Audiovizualului se poate finaliza cu demiterea legală a membrilor CA. „Totuși, legea nu prevede criterii de evaluare pe care să se bazeze respingerea raportului anual al Consiliului. Faptul că membrii CA pot fi demiși cu ușurință a fost criticat ca fiind o modalitate de politizare a membrilor săi. (…) Codul trebuie modificat pentru a clarifica procedura de numire a membrilor, pentru a se asigura că cei mai buni candidați sunt selectați și pentru a evita rezilierea anticipată din motive de performanță”, potrivit sursei. 

În plus, la 2 iunie 2022, Parlamentul a modificat Codul pentru a include conceptul de „dezinformare”. În opinia Comisiei, „interzicerea difuzării sau retransmiterii programelor cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic nu este în conformitate cu Directiva UE privind serviciile media audiovizuale”.

Comisia face referiri și la legislația privind securitatea cibernetică, care a fost adoptată între timp, „dar Moldova trebuie să înceapă implementarea legii”. „Moldova trebuie să-și alinieze cadrul legal la Codul comunicațiilor electronice, iar cele mai bune practici ale UE în domeniul mass-media trebuie să fie fortificate. Inclusiv legile privind libertatea de exprimare, protecția datelor cu caracter personal și accesul la informații trebuie modificate pentru a se alinia la acquis-ul UE”, arată raportul.