Ce înseamnă suspendarea ajutorului SUA pentru presa din Moldova. Manageri media, în căutarea soluțiilor

Suspendarea programelor de asistență financiară externă a Statelor Unite ale Americii, deși anunțată drept temporară, a adus mai multe incertitudini în redacțiile independente din Republica Moldova, care-și desfășoară o bună parte din activități cu ajutorul granturilor. Mai mulți manageri media vorbesc despre decizia de la Washington ca despre un test de rezistență, iar experți media observă că strategiile de diversificare a surselor trebuie să rămână o preocupare continuă a presei.  

Ordinul executiv din 20 ianuarie al președintelui Donald Trump, care pune pe pauză asistența americană pentru dezvoltare timp de 90 de zile, și-a făcut resimțit efectele în redacțiile din Moldova. Mai multe instituții de presă de la Chișinău au publicat editoriale în care explică consecințele deciziei și soluțiile la care recurg într-un context în care activitatea lor depinde de granturi în proporții de până la 70%.

Echipa portalului Newsmaker.md vorbește despre un plan de optimizare a cheltuielilor. „Fondul nostru de rezervă, acumulat pe durata mai multor ani, ne permite să acoperim salariile și costurile operaționale pentru următoarele trei luni, dar cu ajustări: reducerea salariilor, renunțarea la servicii de traducere, limitarea deplasărilor”, scrie redacția, precizând că nu vor interveni nici concedieri, nici modificări în conținutul livrat cititorilor. Pentru redacția Moldova.org, sistarea asistenței SUA a însemnat întreruperea imediată a două finanțări importante. Directoarea Oxana Greadcenco enumeră eforturile depuse în ultimii ani pentru diversificarea resurselor: de la donații din partea cititorilor, la serviciile comerciale prestate și vânzarea revistei „Oameni”. „Am reușit să intrăm în noul an cu economii care ne vor ajuta să ne facem treaba și să plătim salariile pentru lunile ianuarie și februarie. (…) E o perioadă provocatoare, dar credem în noi, în puterile și abilitățile noastre. Și mai credem că această criză este o oportunitate pentru cei care ne susțin să demonstreze că în țara noastră se poate face presă calitativă și sustenabilă”, se arată în editorialul managerei media.

Și pentru Ziarul de Gardă „blocarea într-o singură clipă a 40% din resursele salariale constituie o mare problemă”. Directoarea Alina Radu trece în revistă însă mai multe lecții învățate de redacție în 20 de ani de activitate și pașii pe care îi întreprinde echipa: „Vom plăti salariile pentru ianuarie complet și la timp (…); am început imediat identificarea unor noi parteneri ca să asigurăm salariile pentru următoarele luni și avem deja semne bune (…); nu vom renunța la investigații, știri și reportaje”.

TELEVIZIUNI ÎN „STARE DE URGENȚĂ”

Și televiziunile independente din Republica Moldova s-au pomenit în situația de a căuta soluții pentru lipsurile apărute „peste noapte”. În cazul TV8, suspendarea finanțării americane ar însemna circa 25% din valoarea totală a granturilor, iar dacă situația se menține neschimbată, reprezentanții postului vorbesc despre un șir de riscuri precum optimizări sau suspendarea mai multor activități legate de monitorizarea reformelor din sectorul justiției și a luptei împotriva corupției.

„Am elaborat un plan de acțiuni, dar e devreme să vorbim despre rezultatele lor, iar așteptarea noastră e ca mai curând de 90 de zile să avem mai multă claritate vizavi de intențiile SUA să susțină libertatea presei și respectarea drepturilor omului în Republica Moldova. Am apelat la alți donatori și parteneri externi cu care lucrăm și încercăm să ne dăm seama ce proporție de cheltuieli o putem acoperi din resurse de publicitate. Totodată, e mult prea devreme să vorbim despre optimizări, chiar dacă bugetele americane nu erau destinate proiectelor de dezvoltare a instituției noastre, dar întreținerii curente – salarii, chiria spațiului, facturi și utilități”, explică Mariana Rață, cofondatoarea canalului.

Ea precizează că, în prezent, nicio televiziune independentă din țara noastră nu poate fi sustenabilă fără resurse din afară dacă își propune să respecte legislația și în special normele ce țin de volumul de produs local. „Ne-am fi așteptat ca autoritățile Republicii Moldova să evalueze și ele impactul. Mass-media și societatea civilă sunt într-o situație de criză. Ne așteptăm ca statul să se gândească și la noi și să întreprindă ceva – de exemplu, să ne facă o vacanță la plata impozitelor – pentru că nu e doar sarcina guvernelor altor state, dar în primul rând este obligația statului în care activează această mass-media să se asigure ca există presă independentă. Îmi pare rău că premierul Recean a declarat într-o conferință anterioară de presă că decizia de la Washington nu afectează Republica Moldova, pentru că nu e adevărat. Multe instituții moldovenești au fost și sunt grav afectate”, atrage atenția jurnalista.

Iar pentru televiziunea regională Elita TV, cu sediul la Rezina, sistarea asistenței SUA ar echivala cu „40% mai puțin sprijin pentru principalul program al canalului «Așa cum este», minus doi-trei stagiari în redacție, pe care speram să-i putem integra în echipă, și chiar un lot de publicitate timp de două luni”, relatează producătoarea postului.

„Ne adunăm forțele și aplicăm toate măsurile necesare pentru minimizarea cheltuielilor. Noroc de un proiect care ne acoperă până în martie 2025 utilitățile, nu și salariile echipei de producție. Noi, echipa de bază, și editorul de știri continuăm să activăm indiferent dacă avem sau nu salarii. Nu știm cum vom acoperi salariile de la 1 ianuarie, dar în proiectele sistate aveam planificate costuri de producție până în luna iulie 2025. Acum activăm în regim de «stare de urgență» și deocamdată nu am sistat emisia, dar analizăm toate scenariile posibile, așteptăm decizii finale privind alte proiecte în care participăm, după care vom lua o decizie finală de ajustare a grilei de programe. Vă dați seama că amenzile Consiliului Audiovizualului sunt usturătoare pentru cei care nu respectă exact Concepția de programe audiovizuale, declarată la CA”, spune Angela Zaharova.

UN BALON CU OXIGEN

Sustenabilitatea economică a reprezentat dintotdeauna o provocare pentru mass-media din Moldova, fapt constatat periodic de numeroase cercetări și analize. „Încercările de diversificare a surselor de finanțare prin abonamente, publicitate, contribuții private sau prin colectarea donațiilor de la cititori nu sunt deocamdată eficiente pentru a asigura independența pecuniară a unei redacții. Deși nu pot asigura dezvoltarea mass-mediei pe termen lung, granturile au rămas vitale, mai ales, în contextul concurenței neloiale generate de finanțarea obscură, din interior sau din exterior, a instituțiilor mass-media afiliate unor politicieni și oameni de afaceri fugiți din țară sau unor grupuri de interese antinaționale”, constata cel mai recent Memoriu privind libertatea presei.

„Când piața e mică, săracă, iar bucata care funcționează este distorsionată de jocuri politice sau altfel de interese, grantul pare a fi o soluție bună, «curată», onest gestionabilă. Ca atare, nu jurnalismul pe bază de proiect este de blamat, ci faptul că ceea ce ar fi trebuit să fie o sursă complementară unor venituri comerciale a devenit adevăratul balon de oxigen pentru multe operațiuni independente de presă. Piața disfuncțională, piața dezechilibrată, publicitatea care urmărește exclusiv cifrele de audiență, nu și calitatea produselor, sfârșind prin a susține propaganda, senzaționalul și clickbaitul”, explică Ioana Avădani, președinta Centrului pentru Jurnalism Independent din România.

Experta constată că dependența de un singur donator este cea mai gravă problemă și ar trebui evitată de managerii media. În opinia sa, este nevoie de strategii de diversificare a veniturilor chiar și atunci când e vorba doar de granturi. „O lecție ce se cere desprinsă este nevoia de a explica mai bine circuitul banilor în societate, pentru a-i face pe cât mai mulți oameni să înțeleagă că măsura aceasta nu îi afectează doar pe jurnaliști și ONG-ști, ci pe fiecare cetățean al Moldovei, al cărui standard de viață este susținut și crescut inclusiv cu asistența financiară a Statelor Unite. Că, indiferent cine gestionează programele și indiferent de natura lor, beneficiarul final al asistenței financiare este cetățeanul, iar rolul presei este ca binele, ca și banul care îl facilitează, să fie mereu monitorizat și expus controlului public”, subliniază Ioana Avădani.

Directorul executiv al Asociației Presei Electronice, Ion Bunduchi, sugerează două lecții ce ar trebui învățate de către jurnaliști: „Strânge bani albi pentru zile negre” și în permanență să ai „planul B”. „De sustenabilitatea presei, la modul ideal, ar trebui să se preocupe însăși presa, managerii de presă. Dacă mergem la stat să ne facă sustenabili, s-ar putea ca acesta, mai întâi, să ne ceară să demonstrăm că suntem utilă și necesară oamenilor și, posibil, să ne poticnim în a demonstra ceva. Simt și înțeleg șocul când cineva îți dă planul peste cap. Mai rămâne să înțelegem, fiecare în parte, cine-i de vină: cineva ori planul. Poate, șocul ne face mai manageri, mai calculați și mai prevăzători sau, dimpotrivă, ne pune să facem ce știm mai bine, pentru că provocările demult nu mai sunt o întâmplare. Ele au devenit un stil de viață”, conchide expertul.