CA, acționat în judecată de unele posturi TV trecute la categoria celor naționale. Ce motive invocă administrațiile televiziunilor

Mai multe posturi TV catalogate drept regionale până în primăvara acestui an au acționat în judecată Consiliul Audiovizualului (CA) pentru faptul că au fost declarate canale naționale. Reprezentanții televiziunilor invocă printre altele motive financiare, odată ce sunt obligați să difuzeze de două ori mai mult produs local. De cealaltă parte, autoritatea susține că scopul urmărit este echitatea între furnizorii de servicii media.

Posturile de televiziunile au acționat CA în judecată la 14 și 16 iunie 2022. În primul caz, este vorba de companiile care dețin canalele RTR Moldova, Bravo TV, Cinema 1 și PEH TV, iar a doua cerere a fost depusă de Agro TV și N4. Motivul este decizia din luna martie a acestui an, prin care autoritatea din audiovizual a adoptat o nouă clasificare a furnizorilor de servicii media în naționali, regionali și locali. Potrivit documentului, intrat în vigoare la 1 septembrie, astăzi în Republica Moldova activează 41 de posturi naționale, 10 regionale și 7 locale. Vechiul clasificator, adoptat în anul 2019, atesta doar 13 posturi TV naționale, iar 38 erau înregistrate drept regionale și 10 locale. 

În prezent, procesele se află la etapa audierii părților. 

Contactat de Media Azi, directorul RTR Moldova, Evghenii Sergheev, care administrează și postul Bravo TV, ne-a spus că principalul lucru care l-a nemulțumit în decizia CA a fost lipsa argumentării acesteia. „Nu veți găsi acolo nicio explicație la modificările efectuate pentru trecerea de la categoria regional la cea de național a posturilor. Veți citi doar câteva puncte care declară modificarea în cauză și veți găsi anexată lista posturilor. Dar noi vrem să știm exact de ce s-au operat schimbările respective”, susține Sergheev. O altă cauză care i-a făcut să conteste decizia Consiliului este faptul că RTR Moldova este difuzat prin cablu, iar potrivit lui, televiziunile care difuzează prin cablu sunt prin definiție regionale.  Cel puțin așa prevedea clasificatorul vechi. 

Directorul RTR Moldova are îndoieli și cu privire la datele privind audiența, cu care operează CA. El spune că, potrivit Agenției pentru Reglementare în Comunicații Electronice (ANRCETI), „noi nu avem numărul de populație corespunzător unei audiențe naționale”. „Sigur că e mai prestigios [statutul de post național]. Dar există un mic dar...  Categoria de post național presupune că va trebui să avem produs local în volum de două ori mai mare, adică opt ore în loc de patru, iar asta înseamnă noi cheltuieli. Moldova este o piață mică, nu avem publicitate, televiziunile se descurcă foarte greu”, a mai precizat Sergheev.   

Potrivit directorului RTR Moldova, primul grup de posturi TV a obținut deocamdată în instanță suspendarea deciziei CA. Juristul CA, Grigore Chițanu, susține că autoritatea a făcut recurs la Curtea de Apel. 

Directorul REN TV, Denis Poleacov, ne-a spus că deocamdată nu poate comenta pe marginea cererii depuse în instanță împotriva CA, în timp ce administratorul postului Agro TV, Eugeniu Sîrbu, a invocat aceleași motive de nemulțumire. „Da, am acționat în judecată. Noi nu am schimbat aria de acoperire teritorială, pe care am avut-o de la bun început, de acum șase ani. În plus, suntem un post tematic. La fel, suntem o televiziune prin cablu, nu emitem în eter. Și chiar dacă am emite în eter, oricum suntem targhetați ca un post tematic, difuzăm pentru un public îngust”. 

La întrebarea dacă Republica Moldova, ca țară agrară, ar avea nevoie de un post național care să extindă tematica, Sîrbu a invocat același argument de ordin economic: „Categoria de post național nu ne aranjează din considerente bugetare, pentru că acum trebuie să difuzăm opt ore, în loc de patru ore de produs local”. 

„Ei ar fi fost bucuroși să fie considerați naționali, dar în această categorie trebuie să difuzeze opt ore de conținut local, un volum de două ori mai mare decât la categoria regionali”, ne-a spus și juristul CA. Despre cauzele economice, pe care le-au invocat reprezentanții posturilor, Grigore Chițanu spune că volumul de produs local trebuie asigurat, fiind o condiție la obținerea licenței de emisie.

Juristul CA susține că instituția era obligată să revizuiască clasificatorul printr-un articol din Codul Serviciilor Media, ce  prevede ca cel puţin o dată pe an CA să elaboreze şi să publice pe pagina sa web oficială lista furnizorilor de servicii media naţionali, regionali şi locali. „Pe parcursul unui an se pot schimba multe în viața unei instituții audiovizuale. (…) CA și-a propus mai multă echitate. Pentru că, deși unii radiodifuzori erau considerați regionali, ei au acoperire națională, iar emisiunile lor sunt difuzate la nivel național”, a conchis Chițanu. 

Același lucru îl sublinia și președinta CA, Liliana Vițu, în cadrul unei ședințe publice a CA. Cu referire la noul clasificator, ea atenționa radiodifuzorii că, în funcție de categorie, au fost stabilite noi obligații față de posturile de radio și televiziune cu privire la realizarea și transmisia programelor audiovizuale locale și în limba română.

„Legea prevede două criterii după care se stabilește care furnizor este național, regional sau local. Primul ia în considerare potențialul număr de spectatori ai postului reieșind fie din acoperirea teritorială, fie în funcție de distribuitor. Al doilea este oferta sau grila de programe care arată cărui auditoriu se adresează postul – poți fi național, dar de nișă, sau poți să acoperi doar o regiune a țării, de exemplu – nordul sau sudul. Criteriile sunt clare. Urmează deci să mergem în instanță, să ne demonstrăm argumentele”, ne-a comunicat Liliana Vițu pe marginea celor două procese de judecată.